Publicat pe

Apneea la bebelusi si copii: riscurile intreruperii respiratiei in somn

femeie care saruta un bebelus pe cap

Atunci cand analizam calitatea somnului unui bebelus, pentru a ii putea oferi toate sansele de a creste sanatos si voios, trebuie sa luam in calcul si problemele medicale ce il pot impiedica sa doarma bine. Un exemplu este apneea in somn, o problema respiratorie ce apare la copii si la adulti deopotriva, si care este in majoritatea cazurilor cauza principala a insomniei pe termen lung.

Aflam impreuna in continuare ce este apneea obstructiva in somn, cum o recunoastem si cum ne putem ajuta copiii sa respire corect in timpului somnului.

Ce este sindromul de apnee obstructiva in somn (SASO)

Apneea in somn este definita ca fiind oprirea repetata a respiratiei, pentru mai mult de 15-20 de secunde, in timpul somnului. In cazul adultilor este observata deseori de parteneri, fie din cauza sforaitului, fie complet intamplator – treziti in timpul noptii, au impresia ca cealalta persoana respira dificil sau cu intarziere.

Apneea este de trei tipuri, caracterizate de cauza principala a opririi respiratiei: apnee in somn centrala, apnee obstructiva in somn si apnee mixta.

Primul tip, apneea centrala, se defineste prin dificultati de transmitere a semnalului din creier care anunta organismul ca trebuie sa respire. Altfel spus, o incetinire a functiilor respiratorii ale organismului din cauze neurologice sau cardiace. Al doilea tip, apneea obstructiva, este o ingustare sau obstructie a cailor aeriene intre nas si plamani, din diferite cauze, ceea ce face ca aerul sa nu poata circula corect. Apneea mixta imbina cele doua cauze si este diagnosticata in cazuri mai rare.

La nivel mondial, specialistii estimeaza ca intre 1% si 5% dintre bebelusi si copiii cu varste pana la 5 ani sufera de apnee in somn. Fiindca multi parinti interpreteaza gresit semnalele, multi bebelusi ajung sa nu fie diagosticati decat atunci cand ajung la varsta scolara, iar efectele apneei in somn isi fac deja simtita prezenta.

Cauzele apneei la bebelusi si copii

Apneea la nou-nascuti bebelusi si copii este diagnosticata in general dupa o analiza asupra istoricului medical. De exemplu, in cazul bebelusilor nascuti prematur, apneea poate sa apara atat ca tip central, din cauza unor anomalii de dezvoltare in uter sau dupa nastere, dar si ca top obstructiv, din cauza problemelor de dezvoltare la nivelul cailor aeriene. La multi nou-nascuti aflati in incubator, ai caror plamani nu s-au dezvoltat inca suficient, este urmarit somnul pentru semne de apnee centrala, moment in care sunt „ajutati” sa reactioneze si sa reia respiratia prin atingerea manutei sau talpii.

Apneea in somn poate sa apara la bebelusi cu probleme fiziologice la nivelul fetei si gatului, cum sunt de exemplu copiii cu sindrom Down si in astfel de cazuri parintii sunt pregatiti sa fie atenti la modul in care respira bebelusul in timpul somnului. Pot sa existe desigur si anomalii la nivelul cailor aeriene despre care parintii si medicii sa nu stie si sa fie descoperite abia dupa ce apar simptomele de probleme respiratorii – deviatia severa de sept este, de exemplu, una dintre cauze.

In anumite cazuri apneea poate sa apara ca urmare a greutatii corporale prea mari pentru varsta bebelusului. La bebelusii si copiii care sufera de obezitate, caile aeriene pot sa fie presate din cauza kilogramelor in plus, iar respiratie este ingreunata.

Ce trebuie sa stim insa este ca mici fluctuatii respiratorii sunt normale in cazul nou-nascutilor si bebelusilor, la fel cum sunt normale si in cazul adultilor. Intreruperea respiratiei poate fi, de exemplu, un eveniment izolat, sau poate sa apara dupa ce bebelusul se trezeste brusc, ofteaza sau inspira profund. Semnalul de alarma trebuie tras abia cand intreruperile de respiratie au loc de mai multe ori si dureaza timp de peste 15-20 de secunde. Daca va este dificil sa analizati aceste semne si sa va dati seama cand ar trebui sa luati masuri, va puteti consulta cu un specialist acreditat in somnul copilului.

Factorii de risc ereditari

Daca unul sau ambii parinti sufera de apnee in somn, sforaie frecvent si au insomnii, exista o probabilitate ridicata ca si copiii lor sa sufere de aceasta afectiune. Mostenirea genetica este un factor important de risc si este, de altfel, una dintre primele intrebari pe care o adreseaza medicii parintilor care semnaleaza dificultati de respiratie la bebelusul lor.

Statisticile arata ca 40% dintre cazurile de apnee obstructiva in somn diagnosticate sunt atribuite factorilor ereditari, doar 60% dintre cazuri avand cauze legate de stilul de viata sau de anumite disfunctii fiziologice.

Obstructia nazala si anumite caracteristici ale anatomiei cranio-faciale

In majoritatea cazurilor de apnee in somn, medicul pediatru va va recomanda sa mergeti cu bebelusul la un control ORL pediatric, in cursul caruia specialistul va analiza caile aeriene ale celui mic pentru a identifica eventuale anomalii ce pot afecta respiratia.

Cateva dintre cele mai frecvente cauze sunt: deviatia de sept ce cauzeaza ingustarea uneia dintre nari, dimensiunea prea mare a limbii raportat la dimensiunea cavitatii bucale a bebelusului, diferite defecte ale boltii palatine, inflamatii ale polipilor si amigdalelor din cauze bacteriene sau virale. In cazuri mai rare poate fi vorba si despre iregularitati ale cailor aeriene sau mase benigne dezvoltate pe acestea.

Malformatii si sindroame

Sindromul Down si sindromul Pierre-Robin sunt doua cauze ale apneei in somn, ca urmare a modificarilor fiziologice pe care le determina la nivel cranio-facial. Intre 30% si 70% dintre copiii cu sindrom Down sufera de apnee obstructiva in somn, din cauza dimensiunilor anormale ale cailor respiratorii, macroglosiei (limba de diumensiuni mari), nazofaringelui ingustat.

Sindromul Pierre-Robin este caracterizat de un maxilar inferior insuficient dezvoltat, ceea ce cauzeaza alunecarea limbii in interiorul gatului si implicit multiple probleme respiratorii printre care si apneea obstructiva in somn.

Astfel de sindroame sunt de obicei diagnosticate la nastere sau chiar inainte de nastere, iar parintii primesc indrumari precise din partea medicilor pentru a intelege mai bine la ce trebuie sa fie atenti si cum isi pot ajuta bebelusii.

Simptomele apneei obstructive la bebelusi si copii

Copiii care au apnee de somn nu au neaparat probleme de respiratie pe timpul zilei atunci cand sunt treji, iar prezenta sforaitului nu este un indicator suficient pentru a diagnostica apneea de somn. In ciuda credintei populare, acest sindrom poate exista si fara manifestarea sforaitului. In plus, sforaitul in cazul nou-nascutilor si bebelusilor poate suna foarte diferit fata de ceea ce suntem obisnuiti sa auzim in cazul adultilor.

Pentru a identifica apneea obstructiva in somn, trebuie sa fim atenti la somnul bebelusilor nostri atat noaptea, cat si in timpul reprizelor de somn de peste zi, si ar trebui sa discutam cu medicul pediatru daca observam, mai multe zile la rand, manifestari repetate precum: opriri ale respiratiei, inspiratii sau expiratii bruste, senzatia ca bebe gafaie sau respira cu dificultate, respiratie zgomotoasa care se aseamana cu cea prezenta atunci cand nasul este infundat.

Discutiile cu un consultant in somnul copilului ne pot fi de asemenea de folos, mai ales pentru intelegerea mai rapida a modului in care se deosebeste somnul bebelusilor de cel al adultilor.

Cum difera simptomele copiilor fata de cele ale adultilor

Apneea in somn se manifesta diferit la copii fata de adulti. Daca in cazul celor din urma apneea de somn provoaca somnolenta excesiva pe timpul zilei, oboseala resimtita des pe parcursul zilei, sforait zgomotos pe timpul somnului, la copii trebuie sa cautam mult mai multe semne pentru a gasi indiciul catre diagnosticul de apnee.

Bebelusii nu ne pot spune ca nu dorm bine, ca nu se odihnesc suficient sau ca respira cu dificultate. De aceea, trebuie sa avem incredere in instinctul nostru atunci cand simtim ca somnul copilului nostru nu se desfasoara asa cum ar trebui. Asa cum explicam si in articolul Cum pregatim camera bebelusului pentru somn, recomandarea specialistilor in somnul copilului este ca in primele sase luni de viata bebelusul sa imparta camera cu parintii sai, iar aceasta masura ne poate ajuta sa ii observam mai usor respiratia in timpul somnului.

Sforaitul

Sforaitul in cazul nou-nascutilor si bebelusilor poate fi diferit fata de cel al adultilor. In timpul sforaitului, vom observa deseori ca bebelusul doarme cu gura larg deschisa, are tendinta de a inclina capul catre spate, iar sunetele se aseamana fie cu inecarea in timpul hranirii, fie cu zgomotul infundat emis de respiratia ingreunata de un nas infundat. Foarte putini bebelusi au un sforait zgomotos si de lunga durata, asemanator cu cel al adultilor.

Sforaitul cauzat de apneea obstructiva in somn este prezent atat pe timpul noptii cat si pe timpul reprizelor de somn din cursul zilei si nu dispare pe termen lung – ceea ce ne arata ca nu este cauzat de raceli, rinite sau reactii alergice cu manifestare respiratorie.

Somn agitat si cosmaruri

Apneea in somn poate fi una dintre cauzele unui somn agitat si multi bebelusi sunt diagnosticati cu aceasta afectiune atunci cand parintii incearca sa gaseasca raspunsuri pentru nopti in care bebelusul nu doarme, se trezeste agitat, plange speriat si are cosmaruri.

In lipsa unei respiratii corecte, bebelusii fie se trezesc din cauza propriilor zgomote precum sforaitul, fie se trezesc atunci cand organismul lor semnaleaza ca nu primeste suficient oxigen.

Daca bebelusul se trezeste de mai multe ori pe noapte, in lipsa altor cauze si in conditiile unei rutine corecte de somn, se recomanda analiza calitatii somnului si o eventuala prezenta a apneei obstructive. In ghidurile incluse in pachetele de somnic create pentru diferite categorii de varsta, va ajutam sa identificati semnalele care va indica eventuale probleme de somn al copilului si solutii pentru corectarea lor.

Transpiratii si enurezis

Aceste doua simptome se intalnesc mai degraba in cazul bebelusilor cu varsta peste un an, insa pot fi intalnite uneori si la copii mai mici, in asociere cu alte simptome precum somnul agitat.

Daca bebelusul transpira in timpul noptii, in special pe frunte, la ceafa si pe spate, desi temperatura din camera sa este cea recomandata cum am specificat în acest articol, nu este prea imbracat sau invelit, poate fi un semn al apneei in somn. Transpiratia in timpul somnului poate fi cauzata de oxigenarea deficitara a organismului care se supraincalzeste, de cresterea tensiunii arteriale, dar si de oboseala generalizata a organismului care nu primeste odihna de care are nevoie.

Enurezisul se observa la copiii care au invatat deja sa foloseasca olita sau toaleta, si este mai greu de identificat la nou-nascuti sau bebelusi, care au oricum tendinta de a urina pe timpul noptii. Enurezisul apare ca urmare a dificultatii organismului de a controla functiile vezicii urinare, in timp ce isi concentreaza toate eforturile pe asigurarea unei respiratii corecte si unui aport suficient de oxigen.

Tulburari de comportament

Unele din efectele pe care le observa parintii copiilor cu apnee este lipsa de atentie, hiperactivitatea, iritabilitatea sau chiar agresivitatea. Desi mai usor de observat in cazul copiilor mai mari, astfel de semne pot fi identificate de parinti si la bebelusi, atunci cand pare ca „nu sunt ei insisi” sau comportamentul lor este mult diferit in anumite momente ale zilei.

Tulburarile de comportament apar ca urmare a lipsei de odihna, iar in cauzl bebelusilor se pot observa prin: apatie si somnolenta, iritabilitate si lipsa dorintei de a se angaja in orice activitate de tip joaca, dificultati de a se trezi dimineata, dificultati de atentie si concentrare, lipsa de afectiune si refuzarea interactiunii cu alte persoane apropiate precum bunici sau frati.

Respiratia frecventa orala (pe gura)

Unul dintre simptomele usor observabile pe parcursul zilei este respiratia pe gura. Daca bebelusul nostru nu are nasul infundat si continua sa respire pe gura in timpul zilei, ar trebui sa fim atenti timp de cateva zile si la respiratia sa pe timpul noptii.

Respiratia pe gura poate fi cauzata de obstructii la nivelul cailor respiratorii si la multi bebelusi se poate identifica o problema la nivelul polipilor, ce vor fi ulterior eliminati.

Oboseala si dureri de cap

Un simptom mai dificil de reperat la bebelusii cu varste mici, care nu pot exprima localizarea durerii, sunt durerile de cap cauzate de lipsa de somn. Multi parinti observa semne de oboseala combinate cu agitatie si reprize de plans care nu au alte cauze aparente.

Durerile de cap ii pot face pe bebelusi sa evite lumina puternica, sunetele puternice, sa isi doreasca sa se retraga in camere intunecate si linistite si sa planga in prezenta multor stimuli obositori.

Riscurile si complicatiile apneei obstructive la bebelusi si copii

Principala complicatie ce apare in urma apneei obstructive in somn este oxigenarea slaba a sangelui. Daca apneea nu este diagnosticata si tratata la timp, respiratia defectuoasa poate avea efecte pe termen lung, atat in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului, cat si in ceea ce priveste functiile cardiace, respiratorii si renale pentru tot restul vietii.

Pe timpul noptii, in timpul unui episod de apnee se pot observa valori mult peste normal ale tensiunii arteriala, ce coboara imediat ce trece episodul, urmand ca imediat ce incepe alt episod sa creasca din nou. Acest lucru se poate intampla de sute de ori pe parcursul unei noptii. Oscilatiile sunt abrupte si nu permit nici creierului nici organelor regenerarea si odihna pe parcursul noptii.

Pe langa astfel de efecte negative asupra functiilor normale ale organismului, apneea in somn impiedica organismul sa se odihneasca suficient, ceea ce afecteaza starea generala a bebelusului, sistemul sau imunitar, dezvoltarea emotionala, si nu numai.

Deficiențe neurocognitive

Majoritatea bebelusilor care sufera de apnee in somn au intarzieri de crestere, desi alimentatia este normala si nu exista probleme medicale. Iar intarzierea de crestere nu se refera doar la dezvoltarea fizica (numar de kilograme, inaltime, etc.) ci si la cea neurocognitiva.

Bebelusii deprivati de somn din cauza apneei obstructive deprind mai dificil obiceiuri si rutine, invata mai greu sa vorbeasca si sa mearga, fac mai dificil asocieri, invata mai greu jocuri si raspund diferit la stimulii din mediu. Pot fi deseori agitati, iritabili, nu au dispozitia potrivita pentru joaca sau relaxare, refuza sa socializeze cu alti bebelusi.

Sindromul ADHD

Bebelusii cu apnee obstructiva ajung, din cauza deficitului de atentie si concentrare prezent inca din primul an de viata, sa manifeste astfel de simptome si in primii ani de copilarie.

Un numar mare de copii care sufera de apnee sunt diagnosticati cu tulburari de atentie (ADHD) si primesc tratament pentru aceasta tulburare pentru o vreme. Poate dura mult pana ca cineva sa isi dea seama ca in spate exista o tulburare de somn. Odata tratata tulburarea de somn, putem observa cum comportamentul se imbunatateste semnificativ. Astfel ca aproape jumatate dintre acestia nu mai prezinta simptomatologia pentru un diagnostic de tulburare de atentie.

Cazurile severe si netratate

Apneea obstructiva cronica, care nu este diagnosticata si tratata corect, determina o calitate scazuta a vietii copilului.

Efectele pe termen scurt, observabile chiar si la bebelusii de un an, pot fi hipoxemia (scaderea nivelului de oxigen din corp) si brahicardia (ritm cardiac mai lent decat in mod normal). Pe termen lung, acestea pot sa determine probleme grave la nivel cardio-respirator.

Copii si adultii cu apnee de somn netratata au un risc crescut pentru infart si aritmii, diabet, depresie, reflux gastrofaringian si multe alte disfunctii la nivelul diferitelor organe si sisteme de organe.

Solutii si tratament pentru apneea in somn la bebelusi si copii

Solutiile pentru apneea obstructiva in somn depinde, desigur, de cauza aparitiei acesteia. Cele mai fericite cazuri sunt cele in care apneea este produsa de factori pe care parintii ii pot influenta si corecta cu usurinta, precum greutatea corporala a bebelusului. In alte cazuri, tratamentul poate sa implice interventii chirurgicale sau terapii de corectare a anumitor anomalii fiziologice sau comportamentale.

La bebelusii nascuti prematur si la nou-nascuti, apneea in somn poate sa dispara de la sine dupa cateva saptamani, atunci cand sistemul respirator se maturizeaza. Acest lucru nu inseamna insa ca nu trebuie sa semnalam medicului pediatru orice anormalitate observata in timpul somnului bebelusului nostru.

Diagnosticul si tratamentul se stabilesc in general dupa o serie de teste si investigatii, recomandate atat de mediul pediatru cat si de specialisti in somnologie, ORL sau genetica.

Tonsilectomia si adenotonsilectomia

Amigdalele si polipii sunt printre principalele cauze de apnee obstructiva la bebelusi si copii, mai ales la cei care sufera frecvent de afectiuni respiratorii precum bronsite si amigdalite. Inflamarea acestora poate duce si la obstructionarea cailor respiratorii in timpul somnului, iar medicii recomanda in multe cazuri inlaturarea lor chirurgicala, pentru evitarea recidivei.

Operatia de inlaturare a amigdalelor este numita tonsilectomie, iar inlaturarea polipilor este numita adenoidectomie. In cazul optarii pentru adenotonsilectomie, medicul inlatura atat amigdalele cat si polipii in cadrul aceleiasi interventii chirurgicale.

Terapia CPAP

Cand apneea in somn nu poate fi corectata prin inlaturarea defectelor fizionomice sau a cauzelor de tipul amigdalelor inflamate, terapiile precum CPAP se pot dovedi utile in facilitarea unei respiratii normale. In terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) caile aeriene sunt ajutate sa ramana deschise prin purtarea in timpul somnului a unei masti speciale ce asigura un flux constant de aer.

Terapia CPAT este folosita frecvent in randul nou-nascutilor cu probleme respiratorii si este recomandata si bebelusilor si copiilor cu apnee obstructiva. Pentru confortul celui mic, masca poate fi aleasa astfel incat sa acopere toata fata, nasul si gura sau doar nasul si desi poate parea o masura dificil de implementat, poate avea beneficii vizibile asupra sanatatii copilului.

Dispozitive orale si interventie ortodontica

Nu in ultimul rand, medicul poate corecta diferite defecte fizionomice prin interventii locale de scurta sau lunga durata. Majoritatea acestor masuri sunt luate dupa ce bebelusul implineste varsta de un an, exceptie facand tratamentele speciale pentru malformatii si sindroame ce afecteaza mod extrem de grav respiratia si capacitatea de hranire a nou-nascutului.

Cateva exemple de interventii sunt sunt aparatul dentar pentru corectarea pozitiei mandibulei la copiii cu dantura completa, diferite dispozitive pentru alinierea si corectarea boltii palatine si dispozitive ce antreneaza bebelusii sa respire corect pe nas in locul respiratiei pe gura. Astfel de dispozitive pot fi recomandate doar de catre medic si se utilizeaza doar la indrumarea specialistilor.

Pentru a ne da seama daca bebelusul nostru sufera de apnee obstructiva sau are doar un somn mai agitat, primul pas este sa intelegem corect mecanismele din spatele somnului – cum doarme copilul, cum se schimba somnul sau pe masura ce creste, cum suna si arata un somn sanatos, si multe altele. Astfel de informatii vitale pentru ingrijirea bebelusului in primele luni de viata sunt incluse in Pachetele de somnic, ghiduri complexe ce ii ajuta pe parinti sa abordeze corect toate momentele dificile din drumul catre o viata de familie echilibrata si fericita.

Publicat pe

Ce sunt asocierile de somn?

bebelus care plange

Odata cu nasterea, bebelusii se rup de mediul intrauterin – cel continator, cald, scaldat in zgomotele din organismul mamei si intra intr-un univers nou – un univers complet diferit, la care se adapteaza treptat, in primele luni de viata. Noi, parintii, incercam sa facem aceasta tranzitie mai usoara si reusim de cele mai multe ori sa alinam primele frustrari, sa raspundem adecvat la primele nevoi si sa mentinem o stare emotionala sanatoasa.

Ce se intampla in creierul bebelusului in primele luni de viata?

Inca de cand se nasc, bebelusii au abilitatea de a recunoaste tipare si obiceiuri. Ei se familiarizeaza si asociaza sunetele, atingerile sau gusturile cu care intra in contact. In urmatoarele 6 luni de viata ei vor deveni capabili sa isi aminteasca si sa conecteze evenimente din ce in ce mai mult si mai complex.

Stiati ca un bebelus de 2 luni isi poate aminti un eveniment pentru o zi sau chiar doua? Sau ca un bebelus de 3 luni tine minte un eveniment timp de o saptamana? Mai mult decat atat, daca le oferim elemente de ajutor, ei pot prelungi amintirea si peste aceste intervale.

La 6 luni, dezvoltarea cortexului vizual si a hipocampusului fac ca bebelusii sa devina din ce in ce mai atasati de obiceiurile si comportamentele cu care au fost invatati, devenind astfel evident pentru parinti ca bebelusul lor are deja anumite preferinte si chiar protesteaza la incercari de schimbare.

 

Ce sunt asocierile de somn?

In linii mari, asocierile de somn sunt comportamentele, obiectele si evenimentele pe care bebelusul le asociaza cu somnul. Ele pot fi legate de mediu – intuneric, patutul lui sau patul parintilor sau sunete specifice, de parinti –  alaptatul, statul la pieptul mamei, plimbatul prin camera, leganatul sau obiecte – suzeta, jucaria sau paturica somn, caruselul etc.

Asocierile pot fi in controlul parintilor/adultilor sau in controlul bebelusilor.

Diferenta dintre copiii care dorm bine si cei care nu au un somn bun este de cele mai multe ori determinata de tipul de asocieri create pentru somn si ce asteptari are bebe in momentul in care are treziri partiale – cele naturale, de tranzitie dintr-un ciclu de somn in altul.

Asocierile de somn in controlul parintilor sunt:

  • Leganatul, plimbatul sau miscarea continua pana cand bebe adoarme.
  • Jucariile sau caruselele care se invart sau se misca pana cand bebe adoarme – apoi se opresc.
  • Alaptatul folosit ca si tehnica de adormire la varste peste 4-5 luni.
  • Tinutul de mana pana cand bebe adoarme.
  • Plimbatul bebelusului cu masina pana adoarme.
  • Suzeta – daca bebe nu reuseste inca sa o caute si sa o foloseasca singur.

Cand adultul face toate actiunile premergatoare somnului,  bebelusul este intr-o stare pasiva – in care asteapta si are nevoie de ajutor constant pentru a face tranzitia spre somn.

 

Asocierile de somn in controlul bebelusului:

  • O jucarie de somn – lovey
  • Sacul de dormit
  • Infasatul – pentru copii pana in 4 luni
  • Suzeta – dupa varsta de 7 luni cand o pot inlocui singuri
  • Sunetul de fond – sunet alb
  • Suptul degetului sau alta forma de linistire

Pentru a ajunge la un somn inalt calitativ si cantitativ este ideal sa il ajutam pe bebe sa intre in controlul adormirii. „Pacalirea” spre adormire va lucra mereu impotriva noastra. Bebe se va trezi mereu speriat si confuz- nefiind capabil sa reproduca singur momentul adormirii!

 

Cum folosim asocierile pentru a crea si mentine un somn sanatos?

Renuntam treptat la asocierile care nu sunt in controlul bebelusului. Primul lucru esential in crearea unor asocieri sanatoase de somn este ca de la varsta de 6-8 saptamani, sa introducem elementele cheie pozitive si sa incepem sa renuntam treptat la cate un element din rutina de adormire care este doar in controlul adultului.

Constanta pastram mereu acelasi mediu de somn si aceeasi rutina. Stim deja ca bebelusii iubesc rutina si ne folosim de abilitatea lor de a detecta tipare. Cu cat le oferim la fiecare somn aceleasi elemente de rutina si mediu, cu atat vor face mai usor tranzitia spre somn.

Devenim parinti constienti si in control. Primele saptamani cu un nou nascut acasa ne indrepta de cele mai multe ori spre un ritm comparabil cu cel de supravietuire. Am face orice pentru a gasi 15 minute sa mancam sau sa prindem 4-5 ore de somn neintrerupt. Atunci este perioada cand „orice” este in regula si nu produce efecte neplacute pe termen lung. Daca insa continuam cu tiparul haotic si dupa ce bebe trece de primele 4-5 luni, cel mai probabil nu stim care este solutia iesirii din aceasta situatie si ideal este sa apelam la ajutor pentru a nu adanci privarea de somn sau starea emotionala instabila.

Simti ca bebelusul tau este in controlul adormirii sau are inca asocieri de somn externe? Daca vrei sa clarifici sau sa discutam mai multe, ma poti gasi aici: https://somnicdepitic.ro/contact/

Publicat pe

Zece strategii eficiente pentru îmbunătățirea somnului copilului tău

femeie care isis aruta copilul in pat

Dragostea pentru copii incepe o data cu respectarea nevoilor lor de baza. Pe langa afectiune si hrana, somnul reprezinta o nevoie de baza, esentiala pentru dezvoltarea armonioasa a micutului tau.

Iata cele mai eficiente metode prin care te poti asigura ca il ajuti sa se bucure impreuna cu tine de un somn odihnitor:

1.  Analizeaza propria ta relatie cu somnul. De cele mai multe ori, parintii se asteapta ca cei mici sa doarma bine, chiar daca la randul lor au un program de somn haotic sau se confrunta cu probleme precum insomnia sau apneea. In cele mai multe cazuri, bebelusul va prelua atat comportamentul si atitudinea ta in ceea ce priveste somnul, cat si problemele cu care te confrunti.

2. Ajuta-ti copilul sa isi regleze ritmul circadian, adica relatia dintre somn, veghe si intervalul orar, de-a lungul fiecarui ciclu de 24 de ore. Adultii au un un ritm circadian matur, care reactioneaza eficient zi de zi prin raport cu expunerea la lumina si intuneric (de exemplu, chiar daca ai avut o noapte cu doar 3-4 ore de somn, o data cu venirea diminetii si expunerea la lumina, corpul tau va suprima secretia de melatonina si va secreta cortizol – hormon care te mentine alert pe durata intregii zile). Pe parcursul sarcinii, fatul este conectat la ritmul circadian al mamei. Atunci cand mama este alerta, si acestuia ii vor creste bataile inimii si ritmul respiratiei. Dupa nastere, aceasta conexiune este rupta, astfel incat bebelusii trebuie sa invete sa se bazeze pe propriul ritm circadian, care se dezvolta treptat in primele 3-4 luni de viata. Pentru a-l ajuta pe cel mic sa dezvolte un ritm circadian sanatos, este indicat sa il expui la lumina naturala pe parcursul zilei si la intuneric complet si liniste pe parcursul noptii!

3. Creeaza o rutina de somn si respecta aceleasi reguli la fiecare somn de zi si de noapte. Desi nu s-ar zice, atat bebelusii, cat si copiii mai mari iubesc rutina! Daca pentru adulti, ora de culcare vine cu o pregatire minima, cei mici au nevoie sa ii ajutam sa inteleaga ca vine ora de somn. Astfel, crearea unei rutine si mentinerea acesteia este esentiala. Cu cat cream un program predictibil, cu atat micutii se vor simti mai in siguranta si mai linistiti. Culca mereu bebelusul in alte haine decat cele de zi, mentine o lumina difuza cu 30 de minute inainte de somn si redu activitatea alerta. Inainte de fiecare somn, canta un cantecel sau citeste o poveste!

4. Invata sa recunosti semnele de somn ale copilului. Dupa 4-5 luni de viata, bebelusul va incepe sa iti arate cand este obosit. Frecatul la ochi, cascatul, activitatea redusa, privirea fixa pe un obiect si pierderea interesului pentru activitatile in care e implicat sau pentru persoanele din jur sunt cele mai frecvente semnale in acest sens. De indata ce observi unul sau mai multe din aceste semne, e momentul sa incepi rutina de somn si culcarea celui mic.

5. Creeaza un mediu de somn placut si sigur, care sa ajute la inducerea somnului. Asigura-te ca bebelusul doarme intr-o camera ordonata, bine aerisita, fara lumina puternica (de preferat intuneric complet pana la varsta de 2-3 ani), intr-un patut in care nu exista alte lucruri in afara de saltea, cearsaf si cel mult o papusa de somn. Un sunet de fond il poate ajuta pe bebelus sa mentina un somn mai lung, daca in casa sau apartament sunt si alte zgomote care il pot trezi.

6. Respecta programul de somn adaptat varstei copilui tau. Daca un bebelus doarme 8 ore fragmentate pe parcursul noptii si are aproximativ 4 somnuri pe parcursul zilei, avand un total de 16-20 de ore pe somn, un copil de 6 luni doarme 10-11 ore pe noapte si are 3 somnuri de zi, cumuland doar 12-14 ore de somn. Lipsa unui somn de zi adaptat varstei sau culcarea prea tarzie vor cauza oboseala cronica, cu efecte multiple in somnul copilului – treziri nocturne, adormire dificila, treziri foarte matinale etc.

7. Urmareste mereu starea de sanatate a copilului tau. Somnul este influentat direct de starea de sanatate a copilului, precum si de dieta acestuia. Mergi constant la pediatru si urmareste mereu ca cel mic sa aiba o alimentatie sanatoasa si un tratament corect in caz de boala.

8. Ofera-i copilului sansa sa adoarma singur. Adesea, parintii ii ajuta pe cei mici sa adoarma pana foarte tarziu, ceea ce face ca bebelusul sa dezvolte imposibilitatea de a adormi independent. Dupa varsta de 6-8 saptamani, puteti incerca sa il lasati pe bebelus sa adoarma singur, prin a-l pune in patut intr-o stare semiadormita. Treptat, il puteti lasa in patut din ce in ce mai treaz, pentru a incuraja capacitatea lui naturala de autolinistire. Aceasta abilitate il va ajuta atat in primii ani de viata, cat si ulterior, in mentinerea unui somn neintrerupt si odihnitor.

9. Alege pentru cel mic un loc de somn sigur si in acelasi timp confortabil pentru toata familia. Multi parinti aleg sa doarma in acelasi pat cu cei mici, dar pe parcurs realizeaza ca nu se odihnesc la fel de bine ca inainte. Luati in calcul toate variantele, iar daca pe parcurs realizati ca decizia luata nu este cea buna, fiti deschisi la schimbare. Decizia este a voastra ca parinti si ramane o decizie buna atat timp cat si voi, si cel mic aveti un somn neintrerupt, odihnitor pe parcursul noptii. Este bine de stiut ca studiile First Candle.org arata ca pana la 80% din cazurile de moarte subita au loc in situatiile in care bebelusii dorm in pat cu un parinte sau doi.

10. Petrece cat mai mult timp cu cel mic. Nevoia de afectiune, atentie si dragoste este esentiala pentru dezvoltarea sa armonioasa. Atasamentul sanatos se creaza in timpul zilei, cand copilul este alert, activ si isi doreste sa fie langa tine. Implica-l pe cel mic in activitatile din casa, cauta jocuri si activitati adaptate varstei si redu timpul petrecut in fata televizorului sau tabletei. Cu cat starea emotionala a celui mic este mai echilibrata, incarcata cu dragostea si siguranta oferite de prezenta si implicarea familiei, cu atat va avea un somn mai linistit.

Somnic de Pitic este ajutorul tau in formarea si mentinerea unui somn odihnitor. Daca ai orice intrebari, provocari sau nelamuriri in legatura cu somnul copilului, maniera in care se realizeaza un program adaptat varstei sau gestionarea schimbarilor de somn, sunt aici sa te ajut: 

 

Referinte:

  1. https://www.child-encyclopedia.com/sleeping-behaviour/according-experts/factors-associated-sleep-problems-early-childhood
  2. https://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/080407160748.htm
  3. https://www.firstcandle.org/grieving-families/sids-suid/about-sids-suid/sids-facts-faq/
  4. William Dement, The promise of sleep, 2000
  5. Kim West, Good Night Sleep Tight, 2010
  6. Heather Turgeon, The Happy Sleeper, 2015

 

Publicat pe

Problemele de somn ale copiilor

bebelus care casca la marginea patutului

 

Stiai ca aproximativ 69% din copiii cu varsta pana in 11 ani au o problema de somn?

Cu toate acestea, multi parinti nu isi dau seama ca se confrunta cu o problema de somn, implicit, nu intrevad posibilitatea ca aceasta sa poata fi rezolvata. Problemele de somn sunt adesea considerate a fi un lucru normal. Rezultatul? Privarea de somn devine cronica, atat pentru parinti, cat si pentru copii, cu efecte negative asupra dezvoltarii acestora din urma si a relatiei parinte-copil.

Studiul „ Prevalenta, tiparele si persistenta problemelor de somn in primii 3 ani de viata” (Kelly C. Byars, Kimberly Yolton, Joseph Rausch, Bruce Lanphear, Dean W. Beebe, 2012) – realizat de profesorii de la Spitalul Pediatric Cincinnati in 2012 – releva faptul ca micutii cu probleme de somn sunt de 5 ori mai predispusi sa dezvolte probleme de somn ca adulti decat bebelusii care se bucura de binefacerile unui somn sanatos.

 

Cum stim daca ne confruntam cu o problema de somn?

Te confrunti cu o problema de somn atunci cand:

  • Petreci mult timp incercand sa-l adormi pe cel mic
  • Copilul tau se trezeste de multe ori pe parcursul noptii
  • Esti mereu obosit din cauza trezirilor copilului
  • Copilul tau se foieste foarte mult pe parcursul noptii
  • Copilul tau are nevoie sa fie permanent leganat, plimbat sau hranit pentru a adormi
  • Comportamentul si starea generala a copilului tau sunt afectate de lipsa unui somn odihnitor
  • Simti ca problemele de somn ale celui mic afecteaza relatia pe care o ai cu el
  • Copilul tau nu poate adormi si readormi singur

Majoritatea problemelor de somn pot fi corectate usor, atat timp cat sunt observate la timp si parintii stiu ce au de facut. Un consultant in somnul copilului detine toate aceste informatii si va poate ajuta cu oricare din problemele de somn pe care le intampinati.

Cat de important este somnul?

  • Un copil odihnit este un copil activ si vesel pe parcursul zilei, care are foarte putine momente de furie sau frustrare. Copiii care dorm mai mult noaptea au dovedit un temperament calm si adaptabilitate crescuta. Acestia isi pot concentra atentia vreme mai indelungata, iar starea lor de spirit este mai buna .

 

  • Un copil odihnit este un copil sanatos, cu un sistem imunitar puternic si o dezvoltare corespunzatoare a creierului. Numeroase studii arata ca bebelusii si copiii care au un somn odihnitor, adica o durata mai mare de somn neintrerupt pe parcursul noptii, obtin scoruri ridicate la toate testele cognitive.

 

  • Mamele care isi ajuta copiii sa aiba un somn sanatos sunt la randul lor mai sanatoase. Studiile confirma o rata scazuta a depresiei postnatale, un nivel de stres scazut, incredere ridicata in sine si satisfactie in cuplu. Un nivel ridicat de oboseala este normal pentru primele cateva saptamani pline de provocari alaturi de un nou nascut. Insa, cand starea de oboseala devine permanenta, iar parintii si copilul sufera de privare de somn cronica, atunci este momentul sa actionam.
  • Problemele de somn ale copilului influenteaza dinamica si starea emotionala a intregii familii. Daca nici mama, nici copilul nu se odihnesc pentru o perioada indelungata de timp, consecintele pot fi grave. Nu este de ajuns sa sfatuim mamele sa „stranga din dinti” sau sa „astepte pana se regleaza somnul”. Din pacate, situatiile in care problemele de somn care se rezolva de la sine nu se intalnesc decat in mod exceptional. Cel mai adesea, parintii care sufera de lipsa somnului au nevoie de solutii rapide si eficiente!

 

Din punct de vedere psihologic, mentinerea unei stari emotionale pozitive si a unui program de somn sanatos este esentiala in pastrarea echilibrului in familie si in cuplu. Dezvoltarea armonioasa a celui mic se bazeaza pe linistea si sanatatea tuturor membrilor familiei. Mama si tatal sunt modele pentru copii, inclusiv in modul in care acestia trateaza viata de cuplu, si vor influenta maniera in care acestia se vor raporta la viitorii lor parteneri.

Din acest punct de vedere, e important sa intelegem ca problemele de somn au un impact pe termen lung asupra intregului univers familial. De aceea, mama si tatal trebuie sa gaseasca formula prin care sa se simta impliniti atat ca parinti, cat si ca parteneri de cuplu.

 

Stiati ca un copil de 6 luni poate dormi pana la 9 ore pe noapte neintrerupt?

Somnul copiilor este un subiect care poate cauza confuzie pentru parinti. Cei mici au nevoie de un program si de o rutina de somn diferite de ale adultilor. Pentru unii parinti, poate suna ca un miracol. Insa, desi nici un bebelus nu e ca altul, majoritatea copiilor detin abilitatea si nevoia naturala de somn neintrerupt pe parcursul noptii.

Diferenta dintre copiii care dorm foarte bine si cei care au multe treziri nocture este determinata de maniera in care parintii trateaza culcarea si mediul de somn al celui mic. De cele mai multe ori, cei mici pot adormi si se pot bucura de un somn linistit fara sprijinul permanent al parintilor. Frica sau temerile firesti ale acestora din urma se pot manifesta, insa, printr-un exces de zel. Din pacate, aceasta este calea cea mai scurta catre situatia in care cel mic care devine dependent de interventia adultului.

Daca la inceput, in primele luni de viata, aceasta conectare este necesara, sanatoasa si dorita atat de parinti, cat si de bebelus, ulterior, acest tipar de comportament va avea un impact negativ asupra sanatatii somnului. Cand cel mic a fost invatat sa adoarma doar leganat, mangaiat sau plimbat, in loc sa adoarma singur la loc, acesta va fi conditionat sa ceara mereu ajutorul atunci cand se va trezi. Apropierea plina de dragoste si hrana emotionala de la inceput devine pe parcurs un impediment in calea unui somn profund, odihnitor si atat de necesar pentru sanatatea intregii familii.

ATENTIE!

Corectarea problemelor de somn nu influenteaza negativ atasamentul sanatos intre parinti si copii!

Vei auzi adesea ca invatarea unui comportament de autolinistire si somn independent influenteaza negativ dezoltarea si atasamentul sanatos al copiilor. Realitatea este ca atasamentul sanatos se construieste cu atentie si migala, raspunzand cu promptitudine la nevoile copilului, oferind ajutor, dragoste si afectiune zi de zi. Pentru aceasta, e nevoia ca tu insati sa te bucuri de odihna de care ai atata nevoie. Construieste un atasament sanatos si totodata incurajeaza somnul independent, cu efecte benefice pe termen lung pentru intreaga familie!

Referinte: Ce spun studiile de specialitate despre problemele de somn ale copiilor
http://pediatrics.aappublications.org/content/early/2012/01/02/peds.2011-0372
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0163638304000347
https://sleepfoundation.org/sleep-polls-data/sleep-in-america-poll/2004-children-and-sleep
http://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/485959
Hiscock, H. and M. Wake. Randomised controlled trial of behavioural infant sleep intervention to improve infant sleep and maternal mood.
Hiscock, H., J. Bayer, L. Gold, A. Hampton, O.C. Ukoumunne, and M. Wake. Improving infant sleep and maternal mental health: a cluster randomised trial. Arch Dis Child. 92(11): p. 952-8. 2007.
Wolfson, A., P. Lacks, and A. Futterman. Effects of parent training on infant sleeping patterns, parents’ stress, and perceived parental competence. J Consult Clin Psychol. 60(1): p. 41-8. 1992.
Mindell, J.A., B. Kuhn, D.S. Lewin, L.J. Meltzer, and A. Sadeh. Behavioral treatment of bedtime problems and night wakings in infants and young children. Sleep. 29(10): p. 1263-76. 2006.
Mindell, J.A., C.E. Du Mond, A. Sadeh, L.S. Telofski, N. Kulkarni, and E. Gunn. Efficacy of an internet-based intervention for infant and toddler sleep disturbances. Sleep. 34(4): p. 451-8. 2011.
Eckerberg, B. Treatment of sleep problems in families with young children: effects of treatment on family well-being. Acta Paediatr. 93(1): p. 126-34. 2004.
France, K.G. Behavior characteristics and security in sleep-disturbed infants treated with extinction. J Pediatr Psychol. 17(4): p. 467-75. 1992.
Minde, K., A. Faucon, and S. Falkner. Sleep problems in toddlers: effects of treatment on their daytime behavior. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 33(8): p. 1114-21. 1994.
Hiscock, H., J.K. Bayer, A. Hampton, O.C. Ukoumunne, and M. Wake. Long-term mother and child mental health effects of a population-based infant sleep intervention: cluster-randomized, controlled trial. Pediatrics. 122(3): p. e621-7. 2008.
Tarullo, A.R., P.D. Balsam, and W.P. Fifer. Sleep and Infant Learning. Infant Child Dev. 20(1): p. 35-46. 2011.
Mindell, J.A., B. Kuhn, D.S. Lewin, L.J. Meltzer, and A. Sadeh. Behavioral treatment of bedtime problems and night wakings in infants and young children. Sleep. 29(10): p. 1263-76. 2006.