Bebe a crescut, la fel și provocările.
Ajută-l să redescopere plăcerea somnului

GHID SOMNUL COPILULUI
ÎNTRE 1 ȘI 3 ANI

Micuțul tău și-a schimbat programul de somn? Ajută-l cu noi rutine, ore de somn și etape premergătoare pentru ca el să-și recapete odihna de care are nevoie.

Pasul 1

Mediul perfect pentru somn

Pasul 2

Asocierile de somn

Pasul 3

Programul de somn

Programul de somn pentru fiecare vârstă

Pasul 4

Somn sănătos și liniștit

Adormire independentă

Pasul 5

Schimbările din alimentație și efectele asupra somnului copilului

Programul de somn pentru fiecare vârstă

Tehnici de autoliniștire

CUPRINS

Pasul 1

Mediul perfect pentru somn

Odihna ideală începe cu aranjarea pătuțului și a dormitorului

  • Unde doarme copilul între 1 an și 3 ani

    Când bebe crește și mediul de somn se modifică; află care sunt aspectele esențiale de care să ții cont

  • Co-Sleeping sau somnul cu părinții

    Avantajele și dezavantajele metodei de co-sleeping

  • Lumina și întunericul

    De ce întunericul este esențial pentru somn?

  • Somnul în aceeași cameră cu un frate mai mare

    Învață cele mai bune metode pentru ca ambii copii să aibă parte de un somn odihnitor

  • Temperatura și umiditatea

    Care este temperatura ideală pentru dormitorul bebelușului?

  • Somnul în parc, în mașină sau în vacanță

    Află cum îl poți adormi mai ușor pe bebe când nu doarme acasă

  • Zgomotul alb și sunetele puternice

    Află totul despre zgomotul alb și cum poate aduce somnul mult dorit

  • Somnul la creșă sau grădiniță

    Urmează acești pași ca bebe să poată adormi independent la grădiniță

  • Amenajarea pătuțului și riscul de sufocare

    Descoperă la ce vârstă poți înlocui pătuțul de bebe cu unul mare

Pasul 2

Asocierile de somn

Descoperă asocierile de somn potrivite pentru vârsta 1 - 3 ani

  • Rutina de culcare

    De ce este importantă rutina de culcare și care sunt etapele pe care trebuie să le respecți?

  • Ce sunt asocierile de somn și cum se formează

    Ajută-l pe bebe să formeze asocieri de somn pe care le poate controla singur

  • Trezirile din somn

    Ca și la adulți, pentru copii, trezirile parțiale din somn sunt normale; învață cum să le faci față

Pasul 3

Programul de somn

Copiii au nevoie de ajutorul adulților pentru un program de somn regulat

  • Programul de somn pentru fiecare vârstă

    Fii pregătit; preîntâmpină nevoile de somn ale copilului aflând când se modifică în funcție de vârstă

  • Trezirea foarte matinală

    Ce faci dacă micuțul tău se trezește mai devreme? Află răspunsul în capitol

  • Nevoia de somn în funcție de vârsta copilului

    Păstrează tabelul nevoilor de somn mereu aproape

  • Copiii care dorm de 3 ori în timpul zilei

    Care sunt orele ideale de somn pe timpul zilei pentru copiii care au 3 reprize de somn

  • Ora de culcare

    Totul despre importanța menținerii unui interval de adormire constant

  • Copiii care dorm de 2 ori în timpul zilei

    Care sunt orele ideale de somn pe timpul zilei pentru copiii care au 2 reprize de somn

  • Somnul de zi și perioadele de veghe

    Află cum să echilibrezi somnul de zi și perioadele de veghe

  • Regresia de somn

    Află ce este regresia de somn și cum se manifestă între 1 – 3 ani

    • Cum lungim somnul de zi?

      Recunoaște semnele nevoii de somn și ajută-ți copilul să doarmă mai mult

    • Tranziția de la 2 episoade de somn în timpul zilei la unul singur

      Descoperă de câte ore de somn are nevoie copilul între 1 - 3 ani și cum se împart acestea pe timpul zilei

Pasul 4

Somn sănătos și liniștit

Copilul adoarme ușor, dacă părinții îi sunt alături; află cum îl poți ajuta

  • Adormirea independentă

    Dacă bebe nu adoarme încă singur, ține cont de aceste aspecte

  • Alimentația și efectele asupra rutinei de somn

    Descoperă cum să reduci mesele din timpul nopții pentru un somn liniștit atât pentru copil, cât și pentru mamă

  • Probleme medicale ce afectează somnul

    Apneea, răcelile sau alte afecțiuni pot face dificilă adormirea copilului; află cum să faci față acestor perioade

  • Alte aspecte ce pot afecta somnul bebelușului

    Tranzițiile la orele de vară sau de iarnă, precum și revenirea la muncă a părintelui pot afecta somnul bebelușului; urmează pașii pentru o trecere ușoară la noul program

  • Coșmarurile și somnul agitat

    Descoperă cele mai bune metode pentru a-l liniști pe cel mic noaptea

    • Terorile nocturne

      Ce sunt terorile nocturne, cum se diferențiază de coșmaruri și cum îl poți ajuta pe cel mic?

Pasul 5

Schimbările din alimentație și efectele asupra somnului copilului

Află cum influențează modificările alimentare somnul și cum ne folosim de alimentație pentru obținerea unui somn odihnitor

Unde doarme copilul între 1 an și 3 ani

Dormitorul copilului este mediul de somn ideal.

Mediul de somn al copilului joacă un rol important în maniera în care acesta se raportează la somn. În camera lui, un copil are nevoie să se simtă confortabil, să se poata juca și petrece timp în care să se simtă în siguranță.

Pătuțul, însă, ar trebui sa fie dedicat doar somnului. Orice există în pătuț sau pe lânga acesta – elemente ce ar putea constitui o distragere sau un risc de siguranță, ar trebui eliminat.

Acestea includ:

Pături sau perne mari după vârsta de 1 an, putem introduce o păturică ușoară. Nu este încă nevoie de pernă la vârsta aceasta. Nu introduceți în pătuțul copilului o pătură grea, mai mare decât spațiul pătuțului sau perne mari.

Caruseluri, proiectoare sau alte jucării agățate deasupra patului acestea vor reprezenta mereu o distragere și o suprastimulare la somn.

Păstrați pătuțul de bebe 60 x 120 cm până la cel puțin 2 ani și jumătate – 3 ani. Deși cresc repede, cei mici nu sunt învățați încă să rămână în spațiul de somn, dacă acesta nu este potrivit vârstei lor.*

* Nu recomand încă pătuțurile tip Montesorri sau alte variante de pătuț pentru copii mari. Există un risc destul de mare ca cei mici să înceapă să se plimbe prin casă în toiul nopții, lucru care presupune multe riscuri de siguranță, pe lângă lipsa unui somn înalt calitativ.

Lumina și întunericul

Mențineți un întuneric complet în cameră atunci când copilul doarme.

Acesta este criteriul cel mai important pentru un somn bun. Nu puteți obține un somn bun dacă nu respectați acest factor, chiar și la copiii peste 1 an. Există foarte puțini copii care pot menține o durată a somnului sănătoasă într-o cameră luminată. Copiii pot fi cu ușurință stimulați de orice văd în jurul lor. În loc să închidă ochii și să adoarmă la loc, dacă au stimulare vizuală se vor trezi complet.

Melatonina - hormonul secretat de glanda pineală - care informează toate celulele din organism că este momentul să adoarmă și să rămână adormite - este emis numai în întuneric. Ajutați-vă copilul să adoarmă mai ușor menținând o lumină mai difuză în timpul rutinei de culcare și întuneric total în timpul somnului.

Pe o scară de la 1 la 10 - unde 10 este cel mai întunecos, vreți să mențineți camera copilului la nivelul 8, preferabil 9 dimineața și în timpul episoadelor de somn scurt. În special dacă copilul învață cum să adoarmă, menținerea întunericului în cameră îi va oferi ocazia perfectă să o facă într-un mod mai natural.

Copiilor nu le este frică de întuneric!

Această convingere comună este numai proiecția adultului asupra copiilor. Copiii vin dintr-un uter întunecos, iar în întuneric se simt în siguranță și pot recunoaște în mod corect momentele de somn.

Copiii nu confundă ziua cu noaptea dacă dorm în întuneric

Dacă copilul este expus în mod corespunzător la lumină, vorbit, activități în timpul perioadelor în care este treaz, primește cea mai mare a parte a nutrienților în timpul zilei - nu există niciun motiv să credem că o să confunde vreodată ziua cu noaptea. Toți copiii sănătoși, cu o rutină diurnă și nocturnă adecvată, au un ceas biologic sănătos și nu ajung să confunde ziua cu noaptea.

Lumina este cauza principală a episoadelor de somn foarte scurt la copiii peste 3-4 luni.

Atunci când se trezesc parțial, în mod natural, dacă văd lumină și obiecte în jurul lor, copiii se trezesc, în loc să adoarmă la loc.

Temperatura și umiditatea

Temperatura camerei trebuie să se încadreze între 17-20 grade Celsius.

Chiar dacă vi se pare rece, este temperatura de somn cea mai benefică pentru copilul dumneavoastră. Este bine să țineți un termometru în camera copilului și să verificați întotdeauna gâtul copilului, pentru a vedea dacă nu îi este excesiv de cald. În mod ideal, nu folosiți un dispozitiv de aer condiționat direct în camera copilului, nici nu activați vreun dispozitiv de încălzire care poate crește temperatura peste 23 de grade Celsius.

Asigurați-vă că folosiți saci de dormit sau păturele ușoare care au fost aprobate din punctul de vedere al condițiilor de siguranță; întotdeauna, este preferabil să îi îmbrăcați mai gros, în loc să folosiți pături mai groase.

Zgomotul alb și sunetele puternice

Zgomotul alb este aliatul nr. 2 al somnului. În uter, copilul era obișnuit cu numeroase zgomote - multe dintre ele având un volum considerabil (circulația sângelui mamei prin vene). Zgomotul alb declanșează hormonii de calmare, iar copilul va trece curând la o stare mai calmă. Dacă copilul este obosit sau excesiv stimulat, zgomotul alb o să-l ajute să se destindă.

Folosiți numai zgomote albe de frecvență joasă - ventilator, picături de ploaie, valuri sau aspirator. Puteți folosi un cântec sau lumină care licărește pentru rutina culcării, dar niciodată până când adoarme sau în timpul somnului. O melodie va menține activ creierul copilului, și va avea mai puține șanse să continue somnul profund.

Este ideal să plasați zgomotul alb undeva la 1-2 metri de pătuț, nu chiar lângă el.

Zgomotul alb îmbunătățește calitatea somnului copilului, reducând stimulii sonori, nivelurile de stres și menținând o asociere pozitivă cu somnul.

Putem folosi sunetul de fond până la orice vârstă. Majoritatea părinților încep să renunțe la sunetul de fond după vârsta de 3 ani, când observă o stabilitate și o regularitate a somnului de zi și de noapte al celor mici.

Studiile ne arată că nu există niciun risc, atât timp cât folosim sunete albe – fără linie melodică.

Între 1 și 3 ani, cei mici pot fi încă treziți de sunete puternice din exterior (o ambulanță care trece pe stradă, câinele care latră în curte, zgomotele din casă, un frate sau o soră care are alte ore de somn, etc). Recomandarea mea este să folosiți sunetul de fond până la cel puțin 2 ani, apoi evaluați dacă puteți reduce volumul sunetului de fond treptat, până la eliminare.




Amenajarea pătuțului

Așa cum am menționat în secțiunea despre mediul de somn, pătuțul copiilor este locul în care aceștia se simt în siguranță, locul în care învață treptat să își găsească metodele de adormire.

Pătuțul este primul loc pe care cei mici îl asociază cu somnul și vă încurajez să păstrați pătuțul de bebe (60cm x 120cm) până la cel puțin 2 ani și jumătate – 3 ani.

Dacă alegem să îi mutăm pe cei mici prea devreme într-un pat mare, deschidem o fereastră spre noi probleme de somn: copiii se vor simți nesiguri, temători, vor pierde din confortul și siguranța spațiului mic în care au dormit până la 1 an. De cele mai multe ori vor începe să plece din spațiul de somn pe parcursul nopții, aspect care poate fi problematic pentru siguranța lor.

După vârsta de 2 ani și jumătate – 3 ani putem începe să le arătăm celor mici diferite modele de pătuțuri mai mari. Momentul schimbării locului de somn, la vârsta aceasta, este de preferat să se realizeze împreuna cu cei mici. Implicați-i în alegerea pătuțului și discutați despre momentul în care veți face schimbarea.

Majoritatea copiilor acceptă ușor schimbarea la vârsta aceasta.

Vă recomand ca în primele seri după mutarea în noul pătuț să petreceți un pic mai mult timp împreuna cu copilul la culcare. Chiar dacă sunt un pic anxioși, încurajați-i să descopere noul spațiu, să aducă 1-2 jucării de somn acolo, să își personalizeze ei pătuțul.

Puteți chiar crea 1-2 elemente noi de rutină la vârsta aceasta – citiți mai mult, petreceți timp îmbrățișați înainte de a vă spune noapte bună, acordați-le toată atenția pentru 1-2 săptămâni pe perioada tranziției în patul nou.

Co-Sleeping sau somnul cu părinții

Din experiența mea, dormitul împreună poate fi ori o decizie în cunoștință de cauză pe care o ia familia ori, de cele mai multe ori, o metodă de supraviețuire pentru părinții privați de somn, care nu găsesc nicio altă modalitate de a putea dormi puțin.

Dacă cei mici au împlinit 1 an, recomandarea mea este să vă gândiți cum vă doriți să arate somnul copilului și al vostru de aici mai departe. Dacă până acum ați fost împreună și vă doriți să faceți tranziția către camera sau pătuțul copilului, acum puteți face acest lucru. La vârsta aceasta nu mai există riscul sufocării sau efectele refluxului gastrofaringian al copiilor.

Cum luăm o decizie în cunoștință de cauză?

Vă voi prezenta avantajele și dezavantajele, iar decizia vă aparține în întregime. Fiecare familie este unică și ambele opțiuni pot funcționa dacă au fost bine analizate și puse în balanță.

Ce nu recomand este să treceți de la dormitul împreună la dormitul în același pat sau în camere separate pentru perioade scurte de timp, deoarece copilul va fi derutat. La vârsta aceasta, deruta este foarte asemănătoare fricii sau absenței senzației de securitate. Prin urmare, ideal ar fi să rămâneți la decizia inițială sau măcar să nu o schimbați mai mult decât o singură dată într-o perioadă scurtă de timp.

Avantajele dormitului împreună:

  • Dacă cei mici încă mai sunt alăptați, vă ajută să nu vă plimbați dintr-o cameră în alta pe parcursul nopții. La vârsta aceasta însă, cei mici nu mai au nevoie de aport nutritiv pe parcursul nopții. Dacă nu avem alte asocieri legate de sân sau biberon, cel mai probabil au renunțat până la vârsta aceasta la laptele de noapte.
  • Puteți crea o legătură mai puternică cu copilul dacă nu aveți suficient timp ziua.
  • Puteți adormi în același timp. Dacă preferați să vă culcați devreme, puteți adormi în același timp cu cel mic, fără să mai fie nevoie să schimbați locul de somn după adormirea acestuia.

Dezavantajele dormitului împreună:

Dezavantajele menționate aici se referă la perioada după ce copilul împlinește 1 an. Eu recomand să dormiți în aceeași cameră timp de cel puțin 6 luni, astfel încât copilul dumneavoastră să fie în siguranță și bine îngrijit în timpul nopții

  • Pentru unii părinți poate fi greu să adoarmă și să doarmă în continuare cu copilul în cameră. Copiii scot sunete atunci când dorm și se mișcă în somn. Am văzut multe mame obosite, care chiar își doriseră să doarmă împreună cu copiii, și apoi au realizat că suferă de o privare de somn intensă după ce nu au mai dormit bine luni de zile.
  • Alăptatul și trezirile din timpul nopții pot fi o provocare, pentru că va trebui să vă treziți și să mergeți în altă cameră pentru a vă alina copilul. Însă dacă urmați recomandările pentru fiecare grupă de vârstă, este foarte probabil că până împlinește un an copilul se mai trezește doar o dată pe noapte și nu vă va fi la fel de greu.
  • Pe măsură ce cresc, programul copiilor diferă de cel al părinților, și poate deveni dificil să mențineți o rutină sănătoasă. Unii părinți vor să se uite la televizor, sau să mai stea puțin de vorbă înainte de a merge la culcare, alții poate vor să citească o carte - și cu siguranță toate acestea vor afecta somnul copilului se află în aceeași cameră. Dacă decideți să dormiți împreună, asigurați-vă că dormitorul este rezervat somnului, creați un mediu adecvat și îl învățați pe copil că va merge la culcare înaintea părinților.
  • În funcție de familie, unii părinți se plâng că nu mai au intimitatea de care se bucurau înainte de nașterea copilului. Viața de cuplu și intimitatea joacă un rol important pentru sănătatea întregii familii, iar capacitatea de a reveni la o viață de cuplu sănătoasă va oferi tuturor sentimentul de echilibru și normalitate. De asemenea, în unele familii, ora culcării seara poate fi singura perioadă în care părinții au împreună o oră sau două.

Pe măsură ce trece timpul și copilul crește, veți putea, de asemenea, să decideți împreună și să dormiți unele nopți împreună, altele separat. Dormitul împreună cu copilul este o experiență intimă și minunată, odată ce ați eliminat îngrijorările legate de siguranță sau problemele specifice vârstei. Din propria experiență, dormitul împreună în același pat este o opțiune după ce copilul împlinește 3 ani și puteți conveni că dormiți împreună una sau două nopți pe săptămână, ca excepție.

Sfatul meu este să dormiți în aceeași cameră cu copilul în primele 6 luni și să analizați cu atenție cum vă simțiți și dacă ceva pare în neregulă. Nu există un singur răspuns corect, totul va depinde de dumneavoastră și de modul în care vreți să fie somnul în primii ani de viață ai copilului.

Somnul în aceeași cameră cu un frate mai mare

Venirea pe lume a unui nou membru în familie are de cele mai multe ori un impact emoțional puternic pentru primul copil. Cel mic se va confrunta de la început cu pierderea parțială a atenției părinților și se află în punctul în care învață zi de zi câteva lecții de viață valoroase.

Dacă ne gândim din perspectiva învățării, acum este momentul în care cei mici au de integrat o serie de lecții esențiale pentru cum se va desfășura viața împreună, de acum mai departe.

Dacă vă confruntați cu tantrumuri, crize de furie sau emoții puternice, încercați să lăsați copilul să le exprime. Puneți voi în cuvinte și oglindiți supărarea celor mici, fără prea multe raționalizări – încă nu au capacitatea de a participa cognitiv la discuții foarte lungi. Fiți lângă ei emoțional, implicați-i atât cât vor în activitatea cu cei mici și dacă reușiți, păstrați și pentru ei 30 de minute – o oră în care sa se mai bucure de atenția voastră completă.

Dacă vă doriți ca cei mici să doarmă în aceeași cameră, recomandarea mea este să așteptați până la vârsta de minim 6 luni – de preferat 8-9 luni, când somnul celor mici este ceva mai regulat, urmează un program stabil și dispar trezirile nocturne.

După această vârstă, îi puteți muta împreună, după ce ați pregătit în prealabil camera de somn împreuna cu fratele sau sora mai mare.

Faceți din rutina de culcare un moment de bucurie și conectare cu ei. Găsiți câteva activități care să îi ajute să se destindă – citiți împreună și folosiți mereu lumina difuză pentru 15-20 de minute înainte de somn.

De cele mai multe ori, programul fraților nu este asemănător decât după ce amândoi au trecut de vârsta de 4 ani. De aceea, ideal este să reușiți ca pentru somnul de zi și culcarea de seară să puteți păstra camera de somn doar pentru somn – fără ca cel mare să aibă nevoie să o folosească în acel interval.

Verificați mereu programul de somn recomandat pentru fiecare categorie de vârstă în parte și încercați pe cât posibil să fiți cât mai aproape de recomandări.

Cu cât sunt mai obosiți, cu atât reglajul emoțional al copiilor este mai afectat și veți observa multe supărări, frustrări și nemulțumiri pentru care încă nu au mecanisme de reglare. Cu cât sunt mai odihniți, veți observa diminuarea până la dispariție a acestor frustrări puternice. Povestiți cu ei și construiți mereu o alianță între voi și copilul mare – o alianță pe care o prețuiți și pentru care îi mulțumiți în cuvinte copilului mai mare.

Somnul în parc, în mașină sau în vacanță

După vârsta de un an și trei luni - 1 an și jumătate, când majoritatea copiilor fac tranziția la un singur episod de somn pe zi, avem mai multă libertate în a face activități diverse în timpul zilei.

Ideal este să păstrăm somnul de prânz în casă, la întuneric, în pătuț în majoritatea zilelor.
Avem însă și excepții: zile de weekend în care ne propunem să plecăm la o distanță mai mare de casă, sau mergem în vizită la rude, prieteni, în vacanță sau ieșiri scurte din oraș. Toate sunt posibile atât timp cât luăm în calcul câteva elemente de bază, pentru a ne asigura că cei mici nu se obosesc foarte tare:

  1. Drum lung cu mașina

    Dacă avem de parcurs distanțe mai mari cu mașina, încercați să programați plecarea în așa fel încât să prindeți perioada de somn în mașină. În mod ideal, scaunul de mașină are și o poziție de somn pe care o puteți schimba când știți că se apropie ora de somn, pentru a încuraja adormirea.

    Încercați să nu faceți gălăgie mare în mașină la ora somnului. Luați cu voi dispozitivul pentru sunetul de fond și porniți-l când se apropie ora de somn. Cu cât au mai puțini stimuli, cu atât le va fi mai ușor să adoarmă pe drum.

    Dacă în mod normal, acasă, cel mic dormea 2-3 ore la prânz, iar în mașină a reușit să doarmă doar o oră, luați în calcul ca a pierdut o parte din somnul cu care era obișnuit.

    Când ajungeți la destinație, culcați copilul cu cel puțin o oră mai devreme decât în mod normal, pentru a vă asigura că are șansa să recupereze somnul pierdut.

  2. Somnul în vacanță

    De cele mai multe ori, somnul copiilor în vacanță nu se aseamănă cu cel de acasă. Fie că părinții nu pot respecta programul de somn, fie pentru că în cameră nu este întuneric complet, sau suntem pe un alt fus orar. De principiu, considerăm vacanțele ca o excepție și ne întoarcem la rutina normală atunci când revenim acasă.

    Este important să luăm în calcul însă că nevoia de somn nu se schimbă. Dacă avem episoade de somn de zi pe care cei mici nu le-au făcut, sau au dormit pe drum mult mai puțin, ideal este mereu să compensăm cu o oră de culcare devreme seara.

    Pentru a păstra un nivel de întuneric potrivit, puteți lua cu voi folie de aluminiu și scotch de hârtie și bloca o fereastră sau o ușă pe unde intră foarte multă lumină. Există și draperii special create pentru vacanțe, cu ventuze – pe care le puteți lua cu voi în bagaj.

    Dacă mergeți undeva aproape, puteți lua cu voi un pătuț de voiaj, împreună cu cearșaful pe care copilul a dormit câteva zile. Luați cu voi mereu și jucăria de somn preferată.
    Majoritatea hotelurilor și pensiunilor oferă acum și opțiunea de a avea un pătuț de bebe în cameră – recomandarea mea este să mergeți pe varianta aceasta de câte ori aveți posibilitatea, pentru a nu aduce foarte multă confuzie legată de somn.

    Dacă alegeți să dormiți împreună în vacanță, asigurați-vă că îl puneți pe bebe la somn mai devreme, chiar dacă alegeți să mai rămâneți treji după adormirea acestuia. Imediat ce vă întoarceți acasă, reveniți la somnul în pătuț și la programul recomandat, pentru a-l ajuta să recupereze orele de somn pierdute.

Somnul la creșă sau grădiniță

Dacă cei mici aveau acasă o rutină și un mediu de somn propice somnului, schimbarea acestuia cu mediul diferit de la gradiniță poate aduce câteva provocări la somn în următoarea perioadă.

Copiii care au avut un somn sănătos până la vârsta la care merg la gradiniță sau la creșă, fără asocieri care să încurce somnul, au mereu tendința de a se acomoda mai ușor și de a dormi fără probleme și la gradiniță.

Ideal este să ne asigurăm că până la momentul creșei/grădiniței copilul nu mai este într-o relație de dependență completă de adult în ceea ce privește adormirea. Am întâlnit mulți părinți care au folosit alăptarea pentru adormire până la momentul grădiniței – fapt ce conduce inevitabil la imposibilitatea copilului de a adormi la gradiniță. Ne dorim să îi ajutăm pe cei mici să câștige o autonomie potrivită vârstei, care să le asigure liniște și siguranță la somn și în lipsa părintelui.

Dacă vedem ca cei mici nu adorm la gradiniță câteva zile la rând, mergeți mereu la somn seara foarte devreme (în jurul orei 19.00) și oferiți-i șansa recuperării somnului pierdut pentru a preveni suprastimularea ce vine odată cu mediul nou, separarea de părinți în timpul zilei și petrecerea timpului cu alte persoane, străine pentru început.

Dacă în timpul săptămânii ne dorim ca cel mic să adoarmă fără ajutor extern și în weekend oferim din nou alăptarea ca ajutor de adormire, îi vom agrava provocarea și frustrarea ce apar atunci când nu este împreună cu voi.

Încercați ca înainte de a merge la gradiniță să îl ajutați pe cel mic să dobândească elementele de bază în adormire fără ajutorul vostru, sau cu ajutor minim.

În funcție de vârstă, de cele mai multe ori, cei mici se acomodează la un alt mediu de somn în câteva zile, maxim 1-2 săptămâni. Dacă după această perioadă observați că cel mic încă nu poate adormi la grădiniță, verificați mereu nivelul de oboseală, numărul de ore de somn pe care le are pe parcursul a 24 de ore și culcați-l mereu mai devreme seara pentru a se odihni. Un copil obosit va avea mereu un somn mai slab calitativ decât un copil odihnit.

Oboseala vine la pachet cu secreția in exces a cortizolului și adrenalinei. Mediul în care se regăsește la grădiniță va fi pentru început o provocare pentru orice copil, astfel că va mai aduna și de acolo momente de frustrare, agitație, nemulțumiri.

Încercați să construiți o relație sănătoasă cu personalul grădiniței, să fiți la curent cu cantitatea și calitatea somnului de acolo, pentru a putea compensa dacă este nevoie.

« Înapoi la cuprins

Rutina de culcare

Secreția de melatonină se produce atunci când copilul înțelege corect semnalele că este timpul să meargă la culcare și respectă un program adecvat vârstei sale. Cu timpul, dacă urmăm o rutină pentru fiecare somn, mersul la culcare va fi un moment minunat de conectare a întregii familii, iar organismul se va relaxa de la sine.

Crearea unei succesiuni de evenimente care se derulează în aceeași ordine, de fiecare dată când merge la culcare, va fi aliatul dumneavoastră care vă va ajuta să învățați copilul cum să adoarmă și să mențină starea de somn. Acesta este momentul în care puteam să îl ajutăm să deprindă obiceiuri bune. Copiii se relaxează atunci când au un tipar puternic la care să revină.

Elementul cel mai important al rutinei este repetarea acelorași lucruri pentru fiecare rutină, în aceeași ordine. Aceste vor fi indiciile de somn ale copilului. Copiii învață repede și veți fi surprinși să constatați că, după 4-5 zile în care parcurge aceeași rutină, copilul dumneavoastră va începe să caște în mijlocul rutinei.

Vă prezentăm mai jos un exemplu de rutină a culcării

Rutina culcării ar trebui repetată pentru fiecare somn - ziua sau noaptea. Cu timpul, nu va mai fi necesar să aveți o rutină îndelungată, însă, pe măsură ce îi ajutați pe cei mici să învețe totul despre un somn sănătos, trebuie să mențineți rutina.

18.00

Ora băii - numai pentru rutina de noapte

18.25

Mergeți în camera de culcare și aprindeți o lumină difuză (roșie, portocalie, galbenă)

18.30

Masa dinaintea culcării

18.45

Schimbarea în pijamale

18.47

Cântați un cântec (vocal/instrumental)

18.50

Spuneți Noapte bună jucăriilor de pluș din cameră

18.53

Stingeți toate luminile

18.55

Activați zgomotul alb

18.56

Îmbrățișarea și sărutul de noapte bună

19.00

Copilul merge la culcare treaz și relaxat pentru somn

Sfat neprețuit nr. 1
Ajutând copilul să capete senzația de liniște și confort atunci când este singur, îi oferiți unul dintre cele mai importante daruri pe care le poate primi: capacitatea de a fi independent, în timp ce se bucură de dragostea și atenția părinților săi. Dacă bebelușul se simte în siguranță acum atunci când merge la culcare, va crește, devenind un copil, adolescent, adult care se simte calm și relaxat atunci când este singur. Fiți atenți și oferiți nou-născutului ocazia de a putea să își dea seama când este pregătit să petreacă ceva mai mult timp singur. În mod normal, după 2 luni, toți copiii (dacă sunt lăsați) pot să înceapă să învețe să se calmeze singuri, dacă sunt ajutați corect.

Sfat neprețuit nr. 2
Rutinele culcării rămân importante, chiar dacă copilul crește. Este ideal ca ora culcării să rămână o parte plăcută a zilei, cu reguli clare, într-un mediu iubitor. Urmați rutina cât mai consecvent cu putință și informați întotdeauna copilul în legătură cu etapele acesteia și fiți atenți la timpul pe care îl acordați fiecărei activități.

Ora de culcare este momentul în care vă separați de copil. Copilul de 1-3 ani poate deveni anxios sau speriat și îl puteți ajuta să dezvolte o rutină calmă, care îl ajută să se relaxeze. Puteți chiar să introduceți un exercițiu de respirație, atunci când copilul se apropie de vârsta de 3 ani.

Ultima parte a rutinei se desfășoară numai în camera în care doarme copilul, cu o lumină difuză, încetând toate activitățile care i-ar putea menține copilului atenția trează. Petreceți un timp în liniște împreună, departe de activitățile pline de energie din timpul zilei și bucurați-vă de aceste momente, pentru a crea o conexiune mai profundă și a vă ține copilul în brațe înainte de culcare.

Trezirile din somn

Toți copiii se trezesc în timpul nopții. Ca și noi, adulții, care ne trezim parțial/pentru intervale foarte scurte în timpul nopții. Diferența dintre noi și un copil este că noi am învățat ce să facem ca să adormim imediat la loc. De cele mai multe ori, nici măcar nu ne amintim de aceste treziri parțiale.

Aceste treziri sunt perfect normale!

Diferența dintre un copil care doarme toată noaptea și unul care se trezește des constă în ceea ce facem noi, părinții, atunci când se trezește copilul. Unii copii își schimbă poziția, alții își strâng păturica în brațe, sau își freacă genunchii și adorm la loc, pe când alții plâng după ajutorul părinților, pentru a reuși să adoarmă din nou.

Copiii care plâng după ajutor sunt cei care au fost legănați, hrăniți sau plimbați ca să adoarmă. Dorința lor este legitimă, plânsul lor este justificat. Este singurul mod în care au fost adormiți până acum. Copilul care este legănat ca să adoarmă înțelege că, pentru a putea adormi, are nevoie să-l legene mami. Aceasta este o asociere. Copilul nu cunoaște nicio altă modalitate de a adormi, și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să începem să îi arătăm copilului că există mai multe opțiuni pentru a putea adormi.

Mai mult, imaginați-vă că, după ce ați adormit, cineva vă ia perna sau vă mută în altă cameră. Dacă adormiți într-un anumit mediu, în patul în care dormiți în fiecare noapte, vă așteptați să aveți același mediu în fiecare noapte, pe toată durata nopții. Dacă se schimbă ceva în acest mediu, cu siguranță o să vă deranjeze, o să vă treziți și nu o să puteți adormi la loc imediat. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă copilul adoarme la dumneavoastră în brațe, legănat, hrănit sau plimbat și, la prima trezire parțială, este în alt loc.

După vârsta de 1 an, majoritatea copiilor care au un mediu de somn bun, o rutină și asocieri de somn care sunt în controlul acestora nu mai au treziri nocturne, sau mai păstrează maxim 1 trezire până la 1 an și jumătate.

Ce sunt asocierile de somn și cum se formează

Avem două tipuri de asocieri cu somnul: cele care sunt controlate de părinți și cele care sunt controlate de copil.

Cu cât creăm mai multe asocieri cu somnul care pot fi controlate de copil, cu atât îi va fi mai ușor să se calmeze și să adoarmă din nou, bucurându-se de o senzație de securitate și confort.

Aspecte asociate somnului controlate de părinți

  • Hrănirea copilului ca să adoarmă
  • Legănatul sau plimbatul copilului ca să adoarmă
  • Mami sau tati se întind în pătuț lângă copil până adoarme
  • Copilul este ținut în brațe ca să adoarmă
  • Vă plimbați cu mașina până adoarme copilul

Aspecte asociate somnului controlate de copil

  • Ține sau strânge în brațe un obiect preferat
  • Bâiguiala
  • Sacul de dormit al copilului
  • Utilizarea unei suzete
  • Zgomotul alb
  • Camera întunecoasă

Asocierile de somn – ce sunt și cum se formează

Creați o modalitate respectuoasă prin care vă ajutați copilul să adoarmă, fără a vă strecura sau a-l păcăli să adoarmă.

Vom discuta mai în detaliu anumite tehnici pe care le puteți aplica, însă, mult mai important decât tehnicile, este să începeți să tratați copilul ca pe o persoană care nu dorește să fie mințită sau păcălită, ci se așteaptă la onestitate și apreciază corectitudinea și respectul. Veți fi cel mai bun lucru pe care îl puteți face atunci când încercați să îi ajutați să învețe aspectele pozitive asociate somnului. Copiii se simt în siguranță atunci când simt că părinții lor sunt lideri, când se simt suficient de încrezători pentru a se relaxa și singuri. Copiii ar trebui să fie în același loc în care erau atunci când au adormit.

Asumați-vă o singură metodă pe care vreți să o folosiți pentru a elimina treptat toate aspectele negative asociate somnului.

Aspectele asociate somnului încep să influențeze calitatea și cantitatea somnului după 8 săptămâni. Factorii esențiali pentru eliminarea aspectelor asociate somnului (cele care nu țin de controlul copilului) sunt consecvența, perseverența și menținerea aceluiași comportament de fiecare dată când doarme - și ziua, și noaptea. Copiii adoră rutina și tiparele. Atunci când sunt nesiguri sau când doriți să le modificați un obicei, trebuie să fiți încrezători și să faceți același lucru, de fiecare dată, chiar și la 2-3 săptămâni după ce credeți că au eliminat o asociere negativă.

Puteți continua alăptatul, întrerupând asocierea dintre hrănire și somn.

Alăptatul este miraculos, și va rămâne astfel cât timp dumneavoastră, ca mamă, decideți să continuați. Nu este necesar să opriți alăptarea copilului pentru a-i îmbunătăți somnul. Singura provocare pentru copil este că adoarme în timp ce mănâncă și, la prima trezire parțială, sânul nu mai este acolo. Prin urmare, obiectivul aici este să separați mâncatul de momentul în care adoarme. Puteți începe alăptatul la începutul rutinei, și menține ultima parte a rutinei asociată cu alte activități, de exemplu spuneți „somn ușor“ unor jucării de pluș, activați zgomotul alb sau cântați ceva cu copilul în brațe (nu până când adoarme). Chiar dacă la început pare imposibil, copiii tind să reacționeze la schimbări mult mai bine decât credem noi. În primele 1-2 zile vor avea o reacție intensă/vor fi frustrați, iar apoi se vor simți din nou confortabil dacă părinții au încredere că ceea ce fac este ceea ce trebuie pentru somnul copilului.

Asocierile cu somnul controlate de părinți devin o problemă numai dacă, după vârsta de șase luni, copilul încă are nevoie de foarte mult ajutor pentru a adormi, a rămâne adormit și a menține un program adecvat vârstei.

Dacă copilul adoarme ținându-vă de mână, nu se trezește mai mult de 1 dată pe noapte, se liniștește rapid atunci când se trezește noaptea și menține un somn sănătos ziua, atunci nu trebuie să întrerupeți această asociere. Din păcate, însă, majoritatea copiilor care au nevoie de o asociere cu somnul controlată de părinți vor dezvolta, mai devreme sau mai târziu, probleme de somn.

« Înapoi la cuprins

Nevoia de somn în funcție de vârsta copilului

Acest tabel vă va ajuta să înțelegeți nevoia de somn a copilului dumneavoastră, astfel încât să puteți respecta și încuraja un program de somn adecvat vârstei, atât ziua, cât și noaptea.

Țineți minte că fiecare oră nedormită pentru copil înseamnă privare de somn - o cantitate mare de cortizol în organismul său - care se manifestă prin faptul că îi este dificil să adoarmă și să mențină starea de somn și, în general, are o calitate precară a somnului. Cu cât respectați mai mult orele de somn recomandate, cu atât veți vedea cu copilul este bine odihnit, sănătos și voios în perioadele în care este treaz.

VÂRSTĂ TOTAL SOMN TOTAL SOMN
de noapte
TOTAL SOMN
de zi
NUMĂRUL EPISOADELOR
de somn de zi
12 – 18 luni 13h – 14h 11h – 12h 2h – 3h 2
18 – 24 luni 13h – 14h 11h 2h 1
24 – 36 luni 12h – 14h 10h – 11h 1h – 2h 1
3 – 5 ani 11h – 13h 10h – 11h 0 -1h 0 - 1

După vârsta de 3 ani, dacă copiii continuă să doarmă și ziua, motivul poate fi acela că ora lor de culcare obișnuită este acum mai târziu decât înainte. Dacă încetează să mai doarmă ziua la această vârstă, vor fi obosiți cu o oră mai devreme decât ora de culcare obișnuită.

Pentru copiii de 1-3 ani, somnul prea lung în timpul zilei (peste 2 ore) sau prea târziu (după 15.00 sau 15.30) va însemna că nu au suficient timp pentru a li se face somn și vor avea tendința de a amâna ora de culcare.

Ora de culcare

Mențineți ora de culcare devreme și nu vă abateți de la ea.

După 2 ani, nevoile de somn ale copilului dumneavoastră se schimbă, și cel mai bun lucru pe care îl puteți face dacă încercați să obțineți un somn mai lung și mai sănătos este să începeți să aplicați regula orei de culcare între 19.00-20.00. Acesta este intervalul orar cel mai bun pentru toți copiii în vârstă de 1-3 ani. Obișnuind copilul să se culce la această oră, îi oferiți cea mai bună ocazie pentru un somn odihnitor.

Atunci când merge la culcare mai târziu - devine excesiv de obosit, organismul său este plin de cortizol (hormonul de stres) și nu poate să doarmă bine sau să adoarmă ușor (pentru detalii, consultați exemplele de program de somn pentru fiecare vârstă).

Somnul de zi și perioadele de veghe

După cum am mai menționat, unul dintre principalii dușmani ai unui somn bun și sănătos este oboseala. În ciuda convingerilor larg răspândite, un copil OBOSIT NU DOARME MAI BINE. Un copil obosit va dormi întotdeauna mai puțin, va avea probleme cu adormitul și menținerea stării de somn și se va trezi mai devreme.

Dacă vreți să asigurați un cadru adecvat pentru o noapte de somn sănătos, este esențial să înțelegeți care sunt perioadele recomandate în care copilul să fie treaz, pentru fiecare vârstă.

De exemplu, dacă un copil de 2 ani stă treaz 45 de minute în plus între somnul de zi și cel de noapte, o să adoarmă mult mai greu dacă se duce la culcare la ora recomandată.
Perioadele în care copilul stă treaz sunt foarte importante dacă vreți să doarmă cum trebuie.

Dacă urmați orele recomandate în care copilul stă treaz, nu se va mai trezi atât de des în timpul nopții și va avea un somn odihnitor.

Intervalul esențial în care copilul stă treaz în 24 de ore este perioada în care este treaz înainte de culcare pentru somnul de noapte. Acesta este momentul când cei mai mulți părinți prelungesc culcarea, ori pentru că vor să petreacă timp și cu alți membri ai familiei, ori pentru că li se pare că copilul este plin de energie și nu dă semne că ar vrea să se culce. Faptul că copilul pare odihnit seara poate fi un semn al nivelului crescut de cortizol, care nu face niciun bine copilului. De fapt, copilul poate fi excesiv de obosit și stimulat.

VÂRSTĂ DURATA MAXIMĂ
în care este treaz
INTERVALUL ÎN CARE
ESTE TREAZ
înainte de culcare seara
SFAT
suplimentar
12 – 18 LUNI
cu 2 episoade de somn
în timpul zilei
3 - 4 ore 3h 30’- 4 h (maxim) Unii copii pot să înceapă să nu mai vrea să doarmă a doua oară în timpul zilei. Încercați să mențineți 2 episoade de somn în timpul zilei în fiecare zi cât mai mult posibil la această vârstă, astfel încât copiii să nu devină excesiv de obosiți.
12 – 18 LUNI
un somn de zi,
în fiecare zi
4h 30’ - 6 h 4h (maxim)
18 – 24 luni 5h – 6h maxim 5h 30’
24 – 36 luni 5,5h – 7h maxim Perioada cea mai mare în care copilul stă treaz va rămâne cea dinaintea somnului de după-amiază, când poate sta treaz chiar și 7 ore. După somnul de după-amiază, perioada cea mai mare în care copilul stă treaz nu ar trebui să depășească 5,5 ore. Cel mai devreme la vârsta de 2 ani, putem culca copilul la 19.00.
3 – 5 ani 6h – 8h maxim 6 h Dacă copilul nu doarme după-amiaza, ora de culcare seara ar trebui să fie în jur de 20.00, nu mai târziu de 20.30. Dacă copilul încă doarme după-amiaza, ora de culcare seara va fi 21.00-21.30.

Dacă ați culcat copilul mult mai târziu decât orele recomandate, poate fi mai dificil în primele zile. Asigurați-vă că aveți mediul perfect, rutina și nivelul de întuneric recomandate și, la început, poate veți vrea să faceți baie copilului în fiecare seară, timp de o săptămână sau două. Baia este un indiciu clar pentru copil că urmează somnul, și poate reacționa mult mai bine dacă îl ajutăm și cu mediul potrivit.

Cum lungim somnul de zi?


Semne că cel mic doarme mai puțin decât sunt nevoile vârstei sale:

  • Copilul adoarme în diferite locuri în timpul zilei și doarme numai 20-30 de minute.
  • Copilul se trezește agitat, chiar plângând, după un astfel de somn scurt.
  • Copilul are nevoie de mai multe episoade de somn în timpul zilei decât este recomandat pentru vârsta sa - pentru că doarme doar câte 30 de minute.


Cum putem ajuta copiii să doarmă intervale mai lungi în timpul zilei?

  1. Începeți să încurajați somnul independent

    Odată ce copiii învață să se liniștească singuri, episoadele de somn din timpul zilei se vor lungi. Ce se întâmplă este că, și dacă se trezesc după ciclul de somn inițial, vor ști cum să adoarmă singuri la loc până când sunt complet odihniți.

  2. Copilul este excesiv sau insuficient de obosit

    După cum am menționat în celelalte secțiuni, ideal este să respectați perioadele în care copilul este treaz adecvate vârstei sale. Dacă copilul merge la culcare excesiv de obosit, organismul său va fi plin de cortizol, și îi va fi dificil să adoarmă și să doarmă suficient. Pe măsură ce cresc, copiii au nevoie de ajustarea perioadelor în care sunt treji. Dacă un sunt suficient de obosiți, pot adormi, dar se trezesc mai devreme din somnul de zi.

  3. Mențineți o rutină înainte de somn, chiar dacă nu simțiți că vă ajută în vreun fel

    Rutinele ajută copilul să înțeleagă că este timpul să doarmă; dacă procedați corect de fiecare dată, acest lucru va ajuta copilul să se destindă de la starea de alertă din timpul zilei. Urmați aceleași elemente ale rutinei pentru fiecare somn și veți vedea că, îndată ce începeți rutina, cu lumina diminuată, copilul începe să caște. Creierul său înțelege că este momentul să doarmă.

  4. Nu mergeți în camera copilului când doarme de îndată ce auziți un mic zgomot

    De multe ori, copiii se trezesc parțial și devin vocali, apoi adorm la loc. Chiar dacă vi se pare că este complet treaz, dacă un plânge, lăsați copilului ocazia să adoarmă la loc fără a întrerupe mediul de întuneric, zgomot alb sau atmosfera somnului.

  5. Folosiți zgomotul alb pe întreaga durată a somnului

    Dacă copilul se trezește după 30 de minute și nu poate adormi din nou, lăsați-l în cameră în întuneric, cu zgomotul alb pornit și nu vorbiți cu el.

  6. Aplicați regula de 1 oră

    Mențineți același nivel de întuneric, zgomot alb și liniște timp de 1 oră, chiar dacă copilul se trezește după 30 de minute. Ar fi bine să nu intrați în camera copilului și să îl lăsați să încerce să se liniștească în acest timp. Dacă copilul devine agitat și începe să plângă zgomotos, puteți intra în cameră și încerca să îl liniștiți, dar fără a vorbi și a aprinde lumina. Dacă nu a adormit după o oră, puteți ridica jaluzelele și începe activitățile aferente acelei părți a zilei.

  7. Asigurați-vă că este bine hrănit cu 1 oră înainte de somn

    Copiii își schimbă programul atât de des încât uneori părinții nu știu dacă este momentul potrivit pentru a-i hrăni. Asigurați-vă că, cel puțin cu 30 de minute înainte de somnul de zi, încetează orice activitate de hrănire și, în același timp, asigurați-vă că copilul a primit suficienți nutrienți și că nu i se face foame când trebuie să doarmă. Foamea îl va trezi.

Tranziția la un somn de zi

La vârsta aceasta, copiii încă au nevoie de aproximativ 13 ore de somn la 24 de ore

Somnul de zi ar trebui să dureze 1,5-2,5 ore

Somnul de noapte ar trebui să dureze 11-12 ore - în funcție de cât dorm ziua

Tranziția la un singur episod de somn în timpul zilei este dificilă pentru copil, deoarece organismul său simte tot mai puțin presiunea nevoii să doarmă și a doua oară în timpul zilei, dar tot nu are încă resursele necesare pentru a face față cu un singur somn în timpul zilei. Prin urmare, este esențial să faceți tranziția aceasta cât mai ușoară, să nu o grăbiți și să culcați copilul devreme în zilele în care a somnul din timpul zilei a fost foarte scurt.

Vă puteți pregăti pentru tranziție urmând programul de mai jos:

Între 13 - 18 luni - începutul tranziției
6:30 ora trezirii dimineața
9:45 – 10:45 somn de zi nr. 1
pentru ca somnul de zi 2 să fie cât mai lung, este ideal să întrerupem acest somn după o oră, pentru a avea suficient timp pentru al doilea somn de zi, înainte de a culca copilul seara
14:45 - 15:45 somn de zi nr. 2
4 ore treaz, între somnul de zi 1 și 2)
17:30 cină
18:30 începe rutina pentru somnul de noapte alăptatul sau hrănirea cu biberonul la începutul tranziției)
19:15 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja adormit la această oră

Prima săptămână a tranziției
6:30 ora trezirii dimineața
10:15 – 12:15 somn de zi
amânat câte 15 minute o dată la 3 zile. Dacă se trezește după somnul de zi la 12.00 sau mai târziu, mutăm ora de culcare seara. Dacă se trezește înainte de 12.00, introducem încă un somn de zi sau o perioadă de odihnă la 15.00
17:00 cină
17:30 începe rutina pentru somnul de noapte
18:15 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja adormit la această oră

A doua săptămână a tranziției
6:30 ora trezirii dimineața
11:00 – 13:00 somn de zi
continuăm să amânăm ora acestui somn cu câte 15 minute o dată la 3 zile
17:30 cină
18:00 începe rutina pentru somnul de noapte
18:45 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja adormit la această oră

A patra săptămână - sfârșitul tranziției
6:30 ora trezirii dimineața
12:00 – 14:00 somn de zi
17:45 cină
18:00 începe rutina pentru somnul de noapte
19:00 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja adormit la această oră

Regulile de aur pentru tranziția la un singur somn în timpul zilei
La început, intervalul de timp în care copilul este treaz între somnul de zi și cel de noapte va fi mare - de aproximativ 6 ore. Pe măsură ce mutăm tot mai târziu somnul din timpul zilei, intervalul în care copilul este treaz între somnul de zi și cel de noapte nu ar trebui să depășească 4,5 ore.

Facem această trecere treptat, cu 15 minute la fiecare 3 zile, și nu ne grăbim să sărim etape. Obiectivul nostru după tranziție este să avem un somn de zi care începe între 12.30 și 13.30, iar ora de culcare nu mai târziu de 4,5 ore după ce s-a încheiat somnul de zi.

Menținem ora de culcare recomandată, deși poate părea foarte devreme. Pentru o tranziție ușoară, este ideal să avem un copil odihnit. Nu vă faceți probleme de trezitul devreme dimineața. Cu cât se culcă mai târziu seara, cu atât se va trezi mai des în timpul nopții și mai devreme dimineața.

Odată ce am intrat în programul final al tranziției, nu mai avem nevoie de alte schimbări.

Trezirea foarte matinală


Trezirea devreme înseamnă trezirea înainte de 06:00 dimineața

Există numeroase cauze ale trezirii devreme, care sunt întotdeauna asociate perioadelor în care copilul stă treaz și capacității sale de a se liniști singur. Trebuie să ne ocupăm de toate celelalte recomandări înainte de a ne ocupa de trezirea foarte matianală. Poate că dacă urmați programul, copilul va începe să se trezească mai târziu fără alte ajustări suplimentare.
Trezirea devreme este puternic legat de ritmul circadian al copilului și va dura cam două săptămâni înainte să puteți observa modificări, dacă acest tipar al trezitului devreme durează deja de ceva timp.

Dacă copilul continuă să se trezească înainte de 06.00, iată cum puteți să îi modificați programul:

Pentru grupa de vârstă din această categorie de materiale, găsiți mai jos informații privind programul copiilor care dorm de trei ori în timpul zilei și al celor care dorm de 2 ori în timpul zilei.

Regulă generală: Nu începeți ziua mai devreme de 06:00!

Chiar dacă copilul se trezește la 05:00, lăsați-l să rămână în mediul de somn până la 06:00, când puteți ridica jaluzelele și începe ziua. Dacă copilul devine agitat sau începe să plângă, puteți să mergeți la el, să îl hrăniți, chiar să stați cu el în cameră pe întuneric, dar niciodată nu îl ridicați din pat înainte de 06:00. Creierul copilului trebuie să înțeleagă că și atunci este încă noapte. Dacă aprindem lumina mai devreme, ritmul său circadian va înțelege că acela este momentul în care poate începe ziua.

Copiii care dorm de 3 ori în timpul zilei:

  1. Nu începeți niciodată primul somn mai devreme de 08:15

    Pe măsură ce copilul face progrese, începeți să amânați ora somnului de zi până când ajungeți la 08:45 ora primului somn.

  2. Pentru al doilea somn de zi, nu puneți copilul la culcare mai devreme de 11:15

    Obiectivul acum este ca al doilea somn al zilei să înceapă la ora 11:45.

  3. Pentru al treilea somn al zilei, nu puneți copilul la culcare mai devreme de 14.30

    Obiectivul acum este ca al treilea somn al zilei să înceapă la ora 15:30.

  4. Ora culcării seara nu ar trebui să fie mai devreme de 18:15

    iar obiectivul aici este să ajungeți la ora de culcare 18:45, cel mai devreme pentru această grupă de vârstă.

Singura excepție privind ora culcării seara este dacă copilul sare complet cel de-al treilea somn din timpul zilei, atunci puteți să îl duceți la culcare la 18:00.

Copiii care dorm de 2 ori în timpul zilei:

  1. Nu începeți niciodată primul somn mai devreme de 09:00!

    Obiectivul este ca primul somn al zilei să înceapă pe la 09:30.

  2. Pentru al doilea somn de zi, nu puneți copilul la culcare mai devreme de 13:00

    De îndată ce s-a obișnuit cu această schimbare, puteți prelungi perioada în care stă treaz până la 14:00, cel mai devreme când începe al doilea somn de zi.

  3. Ora culcării seara nu ar trebui să fie mai devreme de 18:15

    iar obiectivul aici este să ajungeți la ora de culcare 18:45, cel mai devreme pentru această grupă de vârstă.

Orice activitate de noapte poate fi fascinantă pentru copilul de vârsta aceasta, care crește repede, de aceea stimulii vizuali trebuie să fie complet eliminați în timpul nopții. Nu vorbiți cu copilul, nu îi oferiți jucării și nu îl scoateți din camera de somn. Dacă faceți asta, îi veți tulbura ritmul circadian și va continua să se trezească haotic în timpul nopții. Organismul său trebuie să secrete melatonină și să suprime cortizolul pe toată durata nopții.

Regresia de somn

Regresia de somn la 18 luni

Vârsta de 18 luni este perioada în care copilul începe să meargă și trece prin schimbări importante, atât din punct de vedere cognitiv, cât și al motricității. Dezvoltarea rapidă a copiilor la această vârstă poate crea premisele perfecte pentru un somn dezastruos.

De asemenea, regresia este asociată și tranziției de la 2 episoade de somn în timpul zilei la unul singur, una dintre cele mai dificile tranziții, din punctul meu de vedere. Acum, copilul trebuie să se odihnească dormind o singură dată pe zi, și o să dureze câteva săptămâni până când se obișnuiește total cu noul program.

Timp de câteva săptămâni, va trebui să compenseze culcându-se mai devreme, pentru a reuși să doarmă atât cât îi trebuie.

Dezvoltarea limbajului constituie, de asemenea, o componentă majoră a transformării prin care trece copilul în această perioadă. Activitatea neuronală a copilului se intensifică de la o zi la alta, pe măsură ce începe să articuleze tot mai multe cuvinte. Va simți nevoia să exerseze și ziua, și în timpul nopții.

Iată câteva reguli de aur care vă ajută și pe dumneavoastră și pe copil să treceți prin această tranziție:

  1. Mențineți programul recomandat pentru vârsta copilului și pentru tranziție.

    Puteți găsi mai multe informații în Ghidul tranziției de la 2 episoade de somn în timpul zilei la unul singur. Acum este perioada în care culcatul devreme este esențial pentru a avea un copil bine odihnit până când se obișnuiește să doarmă doar o dată în timpul zilei. Amintiți-vă că acum copilul doarme o singură dată în timpul zilei, iar orele pe care le dormea cu al doilea somn trebuie compensate dormind mai mult noaptea.

  2. Învățați să gestionați comportamentul copilului de testare a limitelor

    Poate că ați observat că acum copilul începe să se comporte diferit și simțiți nevoia să faceți mai mult pentru a-l ajuta să se relaxeze și să se destindă pentru somn. Este în regulă să îl consolați ceva mai mult în etapa anxietății de separare, dar asigurați-vă că nu ajungeți la o rutină complet nouă a procesului de culcare pentru somnul de noapte. Încercați să mențineți aceeași abordare ca și înainte și oferiți copilului un program suficient de structurat încât să se simtă în siguranță. Nu este nevoie să creați o rutină complet diferită și, chiar dacă îi trebuie ceva mai mult să adoarmă, încercați să păstrați postura de lider și să îi stabiliți limite când este vorba despre ora de culcare. În timpul rutinei de culcare, interacțiunile trebuie să fie cât mai puțin zgomotoase și cât mai relaxante, evitați orice joacă sau încercările de a face copilul să râdă la trezire, dimineața.

  3. Vorbiți cu copilul despre pașii următori

    Pe măsură ce copilul devine tot mai independent, este ideal să vorbiți cu el pe parcursul tuturor situațiilor prin care trece în timpul zilei, și la culcare. Țineți minte, sunteți sigurii care îl ghidează toată ziua. Aveți încredere și răbdare pentru a-i explica faptul că acum este momentul să doarmă. De exemplu: Acum mergem în camera ta și reducem lumina, ca să poți să te relaxezi înainte de somn. Mămica o să-ți citească din cartea ta preferată și, după ce stinge lumina, o să adormi. O să adorm și eu imediat după tine. Asigurați-vă că rutina include multe îmbrățișări și dovezi de dragoste, iar copilul simte legătura cu părinții și se simte în siguranță, astfel încât se poate destinde pentru somn.

  4. Evitați crearea unor false soluții pentru somn

    Dacă deja ați ajuns la etapa în care nu mai plimbați, legănați sau hrăniți copilul ca să adoarmă, ideal ar fi să mențineți aceste obiceiuri sănătoase, chiar dacă este ceva mai dificil în această etapă. Nu vreți să reveniți la acele false soluții pentru somn sau să creați unele noi, care vor avea ca rezultat și mai multe probleme cu somnul. Încercați să mențineți aceleași rutine și ore de culcare ca și înainte. Dacă copilul vă cere în mod repetat un pupic, biberonul, păturica, jucăria preferată, răspundeți-i doar o dată. Încercați să înțelegeți când vă testează limitele și când este o nevoie reală. Poate vă simțiți mai confortabil dacă răspundeți la două solicitări, dar fiți vigilenți când are solicitări multiple și asigurați-vă că îi spuneți că îi puteți oferi unul sau două lucruri, dar nu mai multe.

  5. Oferiți-i o jucărie de somn

    Dacă copilul nu are deja una, acum este perioada perfectă să îl ajutați să se atașeze de o jucărie de somn. Opțiunea recomandată este un animăluț special, umplut cu un material moale cu o păturică, pe care copilul poate să îl țină în brațe când doarme în condiții de siguranță. Aceste jucării ajută cu anxietatea de separare și cu eliminarea vechilor obiceiuri, precum suptul degetului sau băutul din biberon până când adoarme.

    Amintiți-vă că aceasta este o altă schimbare majoră în viața copilului și aveți încredere că vă veți adapta rapid. Aveți încredere că puteți fi liderul de care are nevoie copilul și curând veți uita de toate problemele prin care ați trecut în această perioadă.

    Dacă respectați programul de somn recomandat și ghidul privind tranziția, poate că nici nu veți simți lupta cu somnul de la această vârstă. Este posibil ca și copilul să perceapă doar niște schimbări minore. Cu abordarea potrivită, le veți depăși imediat!

« Înapoi la cuprins

Adormirea independentă


Dacă copilul a împlinit 1 an și încă nu adoarme independent, este posibil să vă confruntați cu următoarele probleme de somn:

  • Copilul are episoade de somn foarte scurt ziua - 20-30 de minute, apoi se trezește complet.
  • Copilul se trezește des noaptea - mai mult de 3 sau 4 ori după șase luni și devine tot mai dificil să îl ajutați să adoarmă din nou.
  • Copilul se trezește devreme dimineața - înainte de 6 am
  • Copilul devine mofturos și iritabil, capricios și impulsiv atunci când este treaz
  • Copilul refuză complet să doarmă ziua sau îi trebuie mai mult de 15-20 de minute să se culce

Majoritatea acestor semne sugerează că copilul poate fi excesiv de obosit și că nu doarme suficient pentru vârsta sa. Dacă nu știți sigur care sunt nevoile de somn ale copilului în funcție de vârstă, consultați secțiunea Tabelul nevoilor de somn.

În timp, antrenamentul pentru somn a căpătat conotații negative, din cauza metodelor agresive utilizate sau a percepției greșite, atunci când metodele nu sunt adecvat aplicate.

Toate studiile aprofundate efectuate până acum sugerează că problemele de somn din copilărie tind să rămână probleme de somn pentru copil, pe măsură ce crește. Un somn bun nu înseamnă doar că ați bifat timpul total de somn necesar. Înseamnă instituirea unei igiene corespunzătoare a somnului, care implică rutine sănătoase și obiceiuri pozitive. Toate acestea vă vor ajuta copilul și întreaga familie să aibă o viață sănătoasă. Copiilor le place somnul, dacă le permitem să învețe asta îndrumându-i cu dragoste.

În percepția mea, antrenamentul pentru somn înseamnă că dumneavoastră, ca părinți, sunteți bine informați în privința tuturor aspectelor care vă ajută să obțineți un somn bun. De asemenea, înțelegeți ce anume este adecvat vârstei și ce ar putea să nu ajute copilul să doarmă bine.

Antrenamentul pentru somn înseamnă să oferiți copilului dumneavoastră ocazia de a-și forma o nouă deprindere - adică de a învăța ce să facă pentru a adormi. Dacă în primele săptămâni copilul are nevoie să fie hrănit, legănat sau plimbat până adoarme, după 6-8 săptămâni copilul este pregătit să învețe cum să adoarmă singur.

Aspectele asociate somnului încep să interfereze cu somnul după ce copilul a trecut de vârsta de șase luni și încă are nevoie de foarte mult ajutor din partea dumneavoastră pentru a adormi. Copilul rămâne pe modul supraviețuire și devine anxios dacă dispare sprijinul extern.

Cu toții vrem să creștem copii sănătoși. iar somnul este cel mai bun dar pe care îl puteți oferi copilului dumneavoastră.

În secțiunea următoare, vă voi descrie două metode care vă vor ajuta să vă ghidați copilul în această etapă de învățare. Curând veți simți beneficiile programului strict și adecvat vârstei, obiceiurilor pozitive și rutinelor clare. Toate acestea vor ajuta copilul să își dezvolte mecanismele naturale de somn.

Toate metodele sunt blânde și vă încurajez să îi vorbiți copilului, să îi explicați care vor fi următorii pași. Veți fi alături de copil în tot acest proces, ajutându-l să învețe noile deprinderi.

Ca psiholog, am studiat atașamentul și m-am documentat consultând sute de studii care confirmă aceste metode. Atașamentul sănătos se creează în timpul zilei, când petreceți timp de calitate împreună. Stabilitatea și încrederea părinților sunt factorii care fac diferența. Dacă sunteți convinși că copilul dumneavoastră are nevoie de un somn sănătos, atunci ați trecut de prima și cea mai importantă etapă. După aceea, trebuie să fiți perseverenți și consecvenți și să transmiteți copilului mesajele potrivite. Copilul are nevoie de un lider, iar dumneavoastră deveniți acel lider.

Plânsetele sunt modul în care comunică copiii. Probabil că ați mai auzit asta, dar încă nu știți sigur când este un plâns normal și când plânsul nu este doar frustrare.

Atunci când copilul s-a obișnuit cu același tipar când adoarme, de exemplu să fie hrănit sau legănat, pur și simplu nu știe că există și alte modalități în care poate să adoarmă. Ca în cazul oricărei alte deprinderi pe care o vor dobândi în timpul copilăriei, schimbările pot provoca frustrări, iar plânsetele copiilor sunt de cele mai multe ori modul lor de a spune că nu știu ce să facă în continuare. De fiecare dată când li se oferă ocazia să învețe un mod nou de a adormi vor deveni tot mai puțin frustrați. În 3-4 zile, veți vedea că deja copilul a înțeles că mersul la culcare va fi diferit.

Toate cărțile care descriu metode de antrenament pentru somn explică în sute de pagini simplul fapt că copilul trebuie să dobândească o deprindere nou, pozitivă, care va conduce la o mai bună calitate a somnului și îl va ajuta să fie sănătos.

Plânsetele de frustrare durează câteva zile. Exact cât îi trebuie copilului să înțeleagă noul tipar. Cu cât îi dați mai multe ocazii să adoarmă independent, cu atât îi va fi mai ușor să adoarmă fără a protesta.

Toate familiile cu care lucrez descoperă cu uimire că, atunci când au suficientă încredere încât să își lase copilul un pic mai mult singur, acesta dobândește rapid noua deprindere și toată lumea se bucură de beneficiile nopților lungi de somn sănătos.

Plânsul face parte din copilărie, și nu orice plâns înseamnă o suferință a copilului. Frustrarea este normală la orice schimbare. Plânsul este și el normal dacă copiii au părinții aproape pentru a-i consola și a fi alături de ei atunci când învață lucruri noi. Copiii plâng când nu reușesc să învețe ceva, când încep să meargă la grădiniță, când au de-a face cu un lucru la care nu se așteaptă.

Oferindu-le cantitatea și calitatea somnului de care au nevoie le veți oferi cel mai bun start pentru o atitudine sănătoasă și autonomă față de orice altceva. Somnul va fi de partea lor întotdeauna și vor avea ocazia să creeze acea atitudine fericită față de somn astfel încât veți vedea curând rezultatele pozitive, când copilul va adormi zâmbind, fără să plângă.

Probleme medicale ce afectează somnul

APNEEA ÎN SOMN

Apneea în somn intervine atunci când copilul încetează să respire în timpul somnului din cauza obstrucționării căilor aeriene superioare. Amigdalele sau polipii cu inflamații sau dimensiuni excesive pot provoca astfel de fenomene. Respirația se oprește timp de 15-20 de secunde. Respirația normală poate deveni accelerată sau mai lentă, însă de obicei nu încetează deloc.

Simptome ale apneei

  • Respiratul pe gură
  • Vocea nazală
  • Sforăitul
  • Pauzele în respirație în timpul somnului
  • Treziri frecvente în timpul nopții
  • Trezirea cu senzația de sete în timpul nopții
  • Somnul agitat
  • Somnul cu durată mai mică decât media

Când dispar?

În funcție de gravitate (asigurați-vă că v-ați consultat pediatrul), apneea în somn poate dispărea după ce căile aeriene superioare se maturizează și se măresc sau poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru eliminarea amigdalelor.

Ce puteți face pentru a-l ajuta?

  1. Evaluați apneea în somn a copilului în cadrul unui consult pediatric și ORL pentru a înțelege exact cât de gravă este afecțiunea copilului.

  2. Dacă vi se recomandă acest lucru, duceți copilul la o clinică de somnologie și evaluați apneea în somn pe parcursul unei nopți.

  3. Ajutați copilul să găsească cea mai bună poziție de somn după vârsta de 6 luni - urmăriți copilul în timp ce doarme pentru a înțelege ce îl ajută să respire mai bine în timpul nopții.

  4. Administrați-i tratament, dacă aceasta este recomandarea medicală. Dacă medicii recomandă îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor sau polipilor, ajutați copilul să aibă un somn și un organism sănătos optând pentru intervenția chirurgicală, atunci când este recomandată.

RĂCELI ȘI ALTE AFECȚIUNI OCAZIONALE

Atunci când este bolnav și uneori și câteva zile după aceea, tiparul somnului copilului dumneavoastră se schimbă, poate să doarmă mai puțin adânc și să se trezească des.

Atunci când copilul este bolnav, lăsați deoparte orice antrenament pentru somn și faceți orice este necesar pentru a-l ajuta să se facă bine.

Febra poate provoca fragmentarea somnului și, foarte probabil, copilul va avea nevoie să vă aibă aproape, pentru a se simți în siguranță și a-i administra medicamentele necesare pentru a ține boala sub control. De asemenea, somnul este cea mai bună modalitate de a lupta împotriva bolii (alături de medicamentele prescrise). Copilul trebuie să doarmă mult atunci când se luptă cu un virus sau cu o bacterie. Dacă vrea să doarmă, lăsați-l să doarmă!

Singura regulă privind somnul pe care ar fi bine să o urmați în timpul bolii este ca orice somn din timpul zilei să înceteze până la 17.00. Astfel, veți proteja efectele de regenerare și refacere mult mai puternice ale somnului de noapte.

Răcelile obișnuite durează de obicei 7 zile. După ce a trecut faza acută a unei răceli obișnuite, puteți începe să reveniți la ce făceați înainte. Dacă copilul știa deja să doarmă independent, acum este momentul să îl ajutați să se simtă din nou în siguranță și să îi dați ocazia să adoarmă singur.

Dacă abia ați început programul și copilul a răcit, puteți amâna totul, și ar putea fi o idee bună să reîncepeți de la zero după ce îi trec simptomele.

Infecțiile urechii pot provoca numeroase tulburări de somn, deoarece durerea se înrăutățește atunci când copilul stă întins. Asigurați-vă că programați un consult cu un specialist ORL și tratați infecția cât mai curând posibil.

Dacă copilul suferă de orice altă afecțiune medicală, consultați pediatrul în privința opțiunilor de tratament și a duratei bolii.

Odată ce a încetat faza acută, puteți reîncepe să construiți o rutină constantă a culcării seara, cu semnale clare ale somnului. Mențineți întotdeauna mediul discutat la secțiunea 2- Organizarea mediului perfect pentru somn și aveți încredere în copil în procesul de a învăța cum să se liniștească singur.

Oricât de greu v-ar fi să vă vedeți copilul bolnav, cele mai multe boli ale acestei vârste trec repede și în curând o să vă simțiți mai siguri de sine atunci când copilul se molipsește de vreun virus. Bolile tipice au un impact redus asupra somnului și, de îndată ce trec, copilul revine la tipul de somn cu care era obișnuit înainte.

Coșmarurile și somnul agitat

Atunci când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, puteți observa că uneori se trezește și plânge sau poate fi dificil să îl liniștiți. Acesta poate fi punctul de pornire al unor vise sau coșmaruri care încep să apară în timpul nopții. Coșmarurile cele mai evidente, atunci când copilul se trezește plângând sau vă spune că a visat ceva care l-a speriat, apar în jurul vârstei de 3 ani și continuă în perioada preșcolară.

Coșmarurile sunt normale și constituie un lucru obișnuit în copilărie. Copiii încep să aibă abilități cognitive avansate, imaginație și încă le este dificil să facă distincția între vis și realitate în timpul nopții.

Ce puteți face pentru a-l ajuta?

  1. Oferiți-le alinare și liniștiți-i

    Dacă copilul este supărat sau plânge și vă spune că a visat urât, rămâneți aproape de el până când se calmează. Spuneți-i că sunteți acolo lângă el și explicați-i că visele vin și pleacă, spuneți-i că este în siguranță, că sunteți lângă el. De asemenea, puteți să îi explicați că unele vise pot părea foarte reale și că este normal să se sperie. Puteți să îi îmbrățișați și să îi consolați în orice fel.

  2. Creați o strategie pentru coșmaruri în timpul zilei

    Puteți oferi copilului explicații despre coșmaruri și în timpul zilei și puteți pregăti împreună o strategie pe care să o aplicați noaptea. Există numeroase cărți pe această temă, puteți să le citiți și să le explicați pe cât posibil că este normal și că toată lumea visează urât din când în când.

    Ca strategie, puteți stabili mai mulți pași de urmat. De exemplu, dacă visezi urât, strânge jucăria de somn în brațe, respiră adânc de trei ori și visul urât va pleca. Continuați să îi copilului repetați că sunteți în camera de alături, foarte aproape și că vă poate striga oricând se simte speriat.

  3. Nu alimentați convingerile despre monștri

    dacă copilul vorbește despre monștri sau fantome nu intrați niciodată în capcana de a alunga monstrul sau fantoma. Asta nu o să facă decât să îi confirme copilului că există, și trebuie să faceți ceva ca să îi alungați. ÎNTOTDEAUNA spuneți-i că lucrurile acelea înspăimântătoare pe care le visează sunt doar vise, nu există.

  4. Mențineți aceleași reguli pentru somn ca și înainte

    Deși puteți face excepții și rămâne în camera copilului până când adoarme, sau chiar să îl luați în camera dumneavoastră dacă a avut un coșmar, aveți grijă să reveniți la aranjamentele de somn dinainte. Dacă devine un obicei, puteți ajunge în situația în care copilul vă cheamă în fiecare noapte la el în cameră sau are nevoie să stați lângă el până adoarme în fiecare noapte.

  5. Evitați emisiunile TV, desenele animate sau jocurile seara

    La vârsta aceasta, ideal este să nu expuneți copiii la tehnologie și desene animate. Imaginile și rapiditatea cu care se succed acestea pot afecta somnul și dezvoltarea optimă a creierului copilului.

Terorile nocturne

Terorile nocturne sunt diferite de coșmaruri din mai multe motive, de la cauzele care le provoacă și comportamentul pe care îl declanșează, până la momentul în care apar.
Terorile nocturne pot fi dificil de observat ca părinte și, dacă recunoașteți oricare dintre comportamentele de mai jos, documentați-vă cum puteți gestiona în mod adecvat terorile nocturne.

Cum facem distincție între o teroare nocturnă și un coșmar?

În timp ce coșmarul apare în mod normal în a doua parte a nopții, după 01.00, terorile nocturne apar în mod normal în prima parte a nopții. Denumite și terori din timpul somnului sau stimuli derutanți, terorile nocturne sunt perioade în care:

  • Copilul plânge, țipă se mișcă agitat în pat
  • Unii copii pot avea ochii deschiși și pot părea treji
  • Unii copii pot chiar să vorbească și de cele mai multe ori sunt speriați de ceva
  • O teroare nocturnă poate dura câteva minute, uneori chiar mai mult
  • Copilul nu își mai amintește nimic dimineața
  • Copilul pare că nu poate fi consolat de nimic, indiferent de ce faceți

O teroare nocturnă apare atunci când copilul iese din somnul profund. Spre deosebire de coșmaruri - care sunt vise - și se întâmplă în faza de somn REM (mișcări rapide ale ochilor), terorile nocturne nu sunt vise urâte.

Ce puteți face pentru a-l ajuta?

Deși primul lucru sunteți tentați să îl faceți este să luați copilul în brațe, să încercați să îl treziți sau să îl consolați, de obicei nu funcționează sau chiar înrăutățește reacția copilului.

  1. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să stați lângă copil, să vă asigurați că nu se lovește atunci când se mișcă agitat.

  2. Asigurați-vă că urmează programul recomandat pentru vârsta sa. Cei mai mulți copii care se confruntă cu terori nocturne sunt privați de somn sau nu dorm cât au nevoie pentru vârsta lor.

  3. Asigurați-vă că respiră normal, nu sforăie și nu are perioade de apnee în timpul nopții. Apneea de somn poate fi un factor declanșator al terorilor nocturne.

  4. Încercați să stabiliți o legătură cu copilul înainte de somn, într-un mediu liniștit, petreceți momente de relaxare înainte de culcare citindu-i dintr-o carte sau îmbrățișându-l și pupându-l mai mult de noapte bună.

Terorile nocturne trec în mod normal de la sine, cu vârsta. Dacă simțiți că are episoade de terori nocturne mai mult de 1 lună, ideal ar fi să contactați un somnolog, psiholog sau pediatru, pentru a discuta mai mult despre cauzele posibile sau factorii declanșatori.

Alimentația și efectele asupra rutinei de somn

Eliminarea sau reducerea meselor din timpul nopții nu înseamnă că va slăbi atașamentul sănătos pe care l-ați creat cu copilul.

De cele mai multe ori, mamele care alăptează devin excesiv de obosite și sunt afectate de privarea de somn. Copiii au nevoie de mame fericite, odihnite și sănătoase. Dacă simțiți că alăptatul vă afectează somnul și comportamentul din timpul zilei, puteți să vă gândiți că ar fi momentul să începeți să reduceți numărul meselor din timpul nopții.

Dacă ați încercat alte metode pentru a compensa somnul pierdut și tot vă simțiți excesiv de obosită în permanență, probabil că aveți dreptate. Ar fi bine dacă ați putea dormi mai mult și mai bine, pentru a putea funcționa la nivel optim în timpul zilei.

Dacă simțiți că relația cu partenerul este afectată, dacă credeți că lipsa somnului vă afectează capacitatea de a avea grijă de copil, veți toate motivele pentru a vă gândi la niște schimbări.

Ce puteți face?

  1. Oferiți copilului mai mult lapte după-amiaza și seara

    Mesele consistente din a doua parte a zilei pot ajuta copilul să doarmă suficient fără a mai avea nevoie de factori nutritivi în timpul somnului.

  2. Oferiți copilului cât mai multă iubire și afecțiune în timpul zilei

    La vârsta aceasta, copiii pot petrece mult mai mult timp în alte locuri, nu doar în brațele mamei, dar nevoia lor de iubire este încă intensă. Asigurați-vă că dezmierdați și îmbrățișați copilul din plin în timpul zilei.

  3. Nu vă grăbiți să îi dezvoltați independența

    Ascultați-vă copilul și nu vă grăbiți să treceți peste etape ale rutinei dacă simțiți că are nevoie de ceva mai mult timp.

  4. Încurajați și ceilalți membri ai familiei să adoarmă copilul

    Cu cât îi dați mai multe ocazii să adoarmă și altfel decât în timp ce este hrănit, cu atât copilului îi va fi mai ușor să separe asocierea somn-mâncare. Veți începe să constatați că copilul încearcă mai încrezător să adoarmă și în alte moduri și înțelege că hrana este o activitate separată de somn. Așa va începe să dezvolte modalități noi de a se liniști singur.

  5. Alăptați copilul în timpul rutinei, dar nu până când este complet adormit

    Dacă copilul mai vrea să mănânce după rutină, puteți să îi dați, apoi continuați să îl puneți în pătuț cât este încă treaz.

  6. Dați copilului un substitut pentru somn - o jucărioară de somn și zgomot alb.

  7. Dacă dormiți împreună cu copilul, asigurați-vă că nu mai are acces la sân atât de ușor.

    Pentru a ajuta copilul să separe hrana și somnul, puteți purta o bluză pe care copilul nu o poate desface cu ușurință, sau un sutien comod. Cu cât au mai multe bariere înainte de a ajunge la sân, cu atât le va fi mai ușor să înceapă să separe somnul de mese. Dacă partenerul poate veni să doarmă cu copilul un timp, va fi chiar mai bine. Dacă copilul deja doarme în pătuț, nu este nevoie să faceți lucrurile descrise mai sus.

  8. Lăsați copilul să fie barometrul dumneavoastră

    Atunci când încercăm o schimbare de comportament, copilul poate reacționa pe parcursul zilei. Urmăriți copilul cu atenție. Vedeți care sunt noile sale nevoi. Dacă constatați că devine iritabil, că are nevoie mai mult de dumneavoastră, alăptați-l și consolați-l. Cel mai bine este să o luați încet, să nu vă grăbiți să faceți multe schimbări importante în același timp în acest proces. Atașamentul din timpul zilei este esențial, și rămâne aliatul nostru și atunci când rezolvăm problemele cu somnul.

  9. Reduceți treptat mesele din timpul nopții. Dacă acum mănâncă 5 mese pe noapte, încercăm să eliminăm una.

    • Pentru a putea reduce mesele din timpul nopții, reducem și durata alăptatului. Dacă, de exemplu, în prima noapte copilul stă 10 minute la sân, începem să reducem această perioadă la 7 minute, apoi noaptea următoare la 6 minute și așa mai departe, până când nu îi mai oferiți acea masă.
    • După ce a fost eliminată prima masă, puteți începe cu următoarea, folosind aceeași tehnică.
    • Fiți atente la propriul organism. Trebuie să aveți grijă de dumneavoastră în acest proces, pentru a preveni mastita sau orice altă problemă medicală asociată înțărcării. Nu renunțați la toate mesele deodată! Dacă urmați planul, veți putea elimina toate mesele în maxim o lună.

Țineți minte că și copilul simte emoțiile pe care le resimțiți. Încercați să acordați atenție și propriilor nevoi și răsfățați-vă cu un lucru care vă place, măcar câteva minute în timpul zilei. Dacă aveți pe cineva care să vă ajute, încurajați și alt membru al familiei să petreacă 10-15-20 de minute cu copilul, în timp ce dumneavoastră faceți ceva ce vă place.

Alte aspecte ce pot afecta somnul bebelușului

Tranziția la ora de vară și de iarnă

Schimbarea orei înseamnă schimbarea ritmului circadian, lucru care uneori poate fi dificil la vârsta aceasta. Cei mici sunt nevoiți să se adapteze la ore de somn diferite. Cum îi putem ajuta să facă tranziția mai ușor?

Ora de vară

Tranziția la ora de vară se face în ultima sâmbătă a lunii martie, când ora 3:00 devine ora 4:00. Este posibil ca această schimbare să nu mai fie necesară pe viitor, însă pentru moment găsiți mai jos câteva recomandări pentru a-i ajuta pe cei mici să facă tranziția cu ușurință.

Pentru copiii mai mari de 3 ani, putem face trecerea la ora nouă fără niciun fel de pregătire.

Pentru copiii mai mici de 3 ani, putem sa îi ajutăm astfel:

  • Timp de o săptămână, mutăm somnul de zi și somnul de noapte mai devreme. Putem coborî orele de culcare cu câte 15 minute la fiecare 3 zile. Dacă reacționează bine, puteți face modificarea și mai repede de atât, la 2 zile.
  • Păstrați întuneric complet pentru fiecare somn de zi sau de noapte. Întunericul este elementul care comunică mai departe creierului și corpului că este noapte, sau perioada de somn, astfel că eliberează destulă melatonină cât să se inițieze somnul în mod corect.
  • În momentul în care se face tranziția la ora nouă, copilul va avea deja un avantaj de acomodare cu cel puțin 30 de minute – avantaj care îl va ajuta să nu fie obosit și să înțeleagă că ora de trezire dimineața va fi diferită
  • Păstrați întuneric complet dimineața dacă se trezește înainte de ora normală de trezire. Rămâneți în camera de somn, pe întuneric, chiar dacă este treaz. Astfel, îi comunicăm organismului că nu este încă momentul de trezire.

Tranziția la ora de iarnă

  • Puteți începe cu 3-4 sau 6 zile înainte de schimbarea orei.
  • Ajustați ora de culcare de seară – îl puneți pe cel mic la somn cu 15-20 de minute mai târziu decât în mod normal. Adăugați încă 15 minute la fiecare 3 zile.
  • Dacă cel mic nu s-a adaptat complet înainte de tranziția oficială a orei, continuați să ajustați pe parcursul săptămânii următoare.
  • Păstrați și aici întunericul complet ca aliat de bază.

Întoarcerea la muncă a părintelui

Întoarcerea la un program de muncă diferit față de perioada de concediu de creștere copil presupune de cele mai multe ori nenumărate griji și anxietăți îndreptățite, legate de cum se va desfășura perioada următoare.

Fiecare familie găsește soluții în funcție de dorințele personale – cei mici fie rămân în grija bunicilor, a unei bone, merg la creșă sau la grădiniță, în funcție de vârstă.

Somnul celor mici suferă de multe ori tulburări în această perioadă.

Recomandarea mea este să faceți un plan, cât mai detaliat, despre cum va arăta programul unei zile odată cu întoarcerea la birou.

  • Încercați să păstrați același program de somn al copiilor, chiar dacă acest lucru va însemna că pentru început petreceți mai puțin timp împreună. Copiii au nevoie de minim 10-11 ore de somn de noapte (în funcție de durata somnul de prânz). Ne dorim ca cei mici să fie odihniți, pentru a face față provocărilor emoționale ce vin odată cu aceste schimbări.
  • Dacă observați că nu vă ajunge timpul să le faceți pe toate când ajungeți acasă, prioritizați mereu ora de culcare și rutina ce o precede. Cei mici vor aprecia timpul de conectare pe care îl petreceți împreună înainte de somn.
  • Este perfect normal să aveți sentimente de vinovăție și să va fie greu să vă acomodați la noul program, în primele săptămâni. Veți vedea că după câteva săptămâni veți intra într-un nou ritm și veți găsi formula care vă avantajează pentru a face față tuturor provocărilor.
  • Cu cât planificați mai bine în avans, cu atât veți reduce din anxietatea și frustrarea ce vin cu noul program. Discutați cu bunicii, eventual faceți câteva zile de probă înainte de a începe munca, pentru a-i obișnui cu rutina și programul celor mici. Discutați la creșă sau la grădiniță și încercați să aflați cât mai multe despre rutina de somn, programul și durata somnului de acolo. Vă va ajuta să înțelegeți ora perfectă pentru culcarea de seară.
  • Încercați să păstrați o atitudine pozitivă, cei mici simt stările noastre și pot avea un impact asupra lor în perioadele acestea. Încurajați-i, povestiți cu ei, iar dacă sunt mai mari și aveți această posibilitate, puteți chiar să le arătați biroul sau locul de muncă, să le povestiți despre ceea ce faceți.

« Înapoi la cuprins

După vârsta de 1 an, alimentația copiilor se concentrează în special pe alimentele solide, iar alăptarea sau hrănirea cu biberonul dispar sau trec într-un plan secundar. După ce în perioada de diversificare antrenam digestia copilului, testam gusturile și preferințele, încercând să îl obișnuim cu diferite texturi, după 1 an ne concentrăm pe calitatea alimentației din punct de vedere nutrițional.

La fel ca și în cazul nou-născuților și bebelușilor, și la copiii de peste 1 an alimentația este esențială pentru un somn odihnitor, așa cum somnul la rândul lui influențează pofta de mâncare și dispoziția la masă.

Două dintre cele mai frecvente greșeli care afectează somnul copilului sunt hrănirea cu lapte pe timpul nopții și introducerea unei cantități prea mari de zaharuri și carbohidrați în mesele din a doua parte a zilei. Mai multe mese de lapte în timpul nopții vor reduce pofta de mâncare a copilului pe parcursul zilei și implicit vor afecta deschiderea acestuia de a încerca mâncăruri noi bazându-ne pe faptul că îi este foame.

Iar când ne referim la carbohidrați și zaharuri, atragem atenția părinților nu neapărat în sensul în care îi oferă copilului dulciuri, ci în direcția unei atenții sporite la ingrediente și alimente precum sosul de paste de la borcan, sucul de fructe și chiar fructele cu conținut ridicat de zahăr. Pentru copiii mai sensibili, chiar și porțiile mari de orez, paste sau cartofi la cină pot afecta somnul – glicemia ridicată la culcare îi va face să adoarmă greu, iar scăderea bruscă a glicemiei în timpul nopții îi va face să se trezească.

Pe măsură ce în alimentația copilului sunt introduse din ce în ce mai multe grupe noi, este foarte posibil ca un aliment să scoată la iveală o intoleranță alimentară. Și, deși bebelușii se hrănesc mai ales cu lapte, copilul nostru poate avea o intoleranță la... lactoză. Aspect pe care nu îl observăm în primele luni de viață când este alăptat, ci abia mai târziu, când începem să îi oferim brânzică sau iaurt, alergia manifestându-se la proteina din laptele de vacă. Intoleranța la lactate are legături puternice cu problemele legate de somn, cum ar fi insomnia, congestia, refluxul gastrointestinal, balonarea și apneea de somn.

Nu în ultimul rând, așa cum știm că și în cazul nostru, al adulților, anumite carențe nutriționale afectează organismul în multiple moduri, la fel se întâmplă și în cazul copiilor. Cum după vârsta de un an laptele mamei este eliminat din hrănire sau nu mai este inclus în cantitate atât de mare, digestia și organismul copilului nu se mai bazează atât de mult pe el ca sursă de nutrienți esențiali. De altfel, laptele mamei își schimbă compoziția pe măsură ce copilul crește și nevoile acestuia se schimbă.

Este important ca după primele luni de diversificare, când ne permiteam să sărim peste o anumită grupă alimentară nedorind să fortăm copilul să mănânce ceva anume, după vârsta de un an trebuie să ne asigurăm că cel mic primește toți nutrienții de care are nevoie: proteine esențiale pentru creștere, grăsimi sănătoase esențiale pentru creier, carbohidrați importanți pentru creier și ca sursă de energie pentru toate celulele, vitamine și minerale, acizi grași, etc.

Studiile arată că există deficiențe care pot afecta somnul în mod direct și fierul este un astfel de exemplu. Deficitul de fier a fost asociat cu trezirea nocturnă și o durată totală mai mică de somn. Nivelul scăzut de fier a fost, de asemenea, asociat cu sindromul picioarelor neliniștite, pe care părinții îl pot confunda adesea cu durerile de creștere.

Zincul și B6 sunt doi nutrienți esențiali pentru producerea neurotransmițătorilor din creier și pentru dezvoltarea sistemului nervos al copilului. Dacă nivelurile acestora sunt scăzute, calitatea somnului poate fi afectată. Magneziul reglează neurotransmițătorii, se leagă de receptorii GABA și este, de asemenea, un relaxant natural al mușchilor - poate activa modul „odihnă și digestie” al sistemului nervos, calmând și relaxând corpul.

În perioada 1 – 3 ani, este esențial să ne asigurăm că înțărcarea și modul în care construim alimentația copilului (mese principale, gustări, orele la care mănâncă în relație cu orele la care doarme) nu interferează cu calitatea somnului. Ajută, de asemenea, să corelăm permanent anumite schimbări în somnul copilului, fie că doarme mai bine și mai mult sau mai puțin și mai agitat, cu schimbări pe care le facem în alimentație, pentru a putea depista în timp util dacă hrana este cauza.

Poate cel mai important sfat pe care îl pot oferi părinților cu copii de această vârstă este să nu uite că cei mici, deși sunt acum mai activi, mai prezenți și nu îi mai privim ca pe bebeluși, nu au un sistem digestiv care le permite să mănânce tot ceea ce mâncăm și noi. Un copil care a încheiat diversificarea și nu mai este alăptat nu poate automat să mănânce sărat, picant, mâncăruri grele cu grăsimi și sosuri, pâine în exces, etc.

« Înapoi la cuprins

de unde începi

< ÎNAPOI

DE UNDE ÎNCEPI?

Cum doarme copilul între 1 și 3 ani

14 sfaturi esențiale pentru părinți

Orice copil poate să doarmă bine

Cum doarme copilul între 1 și 3 ani

Acești ani sunt incredibili. Copilul devine acum mai curios, vocal, începe să meargă de-a bușilea, să meargă singur, își dezvoltă capacitatea cognitivă. În același timp, înțelege tot mai multe și vrea tot timpul să mai forțeze un pic limitele.
Ora de culcare devine o provocare pentru majoritatea părinților, deoarece copiii care până acum dormeau bine încep să aibă nevoie de mai mult timp pentru a adormi.

Dintre dificultățile majore pentru această grupă de vârstă, menționăm:

  • Copilul dumneavoastră nu vrea să meargă la culcare
  • Vrea să fiți prezenți alături de el perioade mai lungi înainte de a adormi
  • Începe să amâne ora de culcare cerând tot felul de lucruri
  • Se trezește prea devreme
  • Începe să aibă coșmaruri sau terori nocturne
  • Începe să refuze să doarmă în timpul zilei

Copiii de 1-3 ani mențin 2 episoade de somn în timpul zilei până în jurul vârstei de 15 luni, după care rămân doar la somnul de după-amiază.

Programul lor este mult mai previzibil, iar acum aveți mai mult timp pentru diferite activități între perioadele lor de somn.

14 sfaturi esențiale pentru părinți

  1. Mențineți un atașament puternic și sănătos cu copilul.

    Chiar dacă a trecut de etapa de nou-născut și crește repede, tot este foarte important să petreceți timp de calitate cu copilul pe parcursul zilei. Atașamentul sănătos și solid joacă un rol important acum, când copilul începe să înțeleagă mai bine mediul în care trăiește și să dezvolte unele forme de anxietate de separare. Cu cât acest atașament se dezvoltă mai sănătos în timpul zilei, cu atât va fi mai ușor să stabiliți o abordare sănătoasă și pentru perioada nopții. Atașamentul adecvat este diferit de o relație de dependență. Cred cu tărie în nevoia copiilor de independență, autonomie și unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem oferi copiilor de la bun început este să îi încurajăm și să le dăm libertatea de a dezvolta comportamente sănătoase, autonome.

  2. Creați un mediu perfect pentru somn.

    Somnul depinde de mulți factori, iar mediul are un rol foarte important în rezolvarea problemei unui somn sănătos. Dacă nu ați făcut deja asta, acum este momentul să ajutați copilul să se simtă confortabil în camera în care doarme, în pat, în tot ce creează atmosfera din acea încăpere. Putem să ne așteptăm la un somn bun numai dacă ne asigurăm că am bifat toate punctele care conduc la un somn sănătos.

  3. Respectați nevoia de rutină a copilului.

    Copiii au nevoie de rutină chiar dacă nu mai sunt nou-născuți. Este modul lor de a spune că, atunci când știu la ce să se aștepte, se simt în siguranță și confortabil. Începeți prin a crea o rutină a somnului și aproximativ aceeași succesiune a activităților atunci când sunt treji.

  4. Începeți să lucrați la aspecte asociate somnului.

    Dacă doriți să îi oferiți copilului dumneavoastră ocazia de a avea un somn sănătos, trebuie să creați cele mai bune asocieri cu somnul cu putință. Cele mai bune asocieri cu somnul sunt cele pe care copilul dumneavoastră le poate controla pe tot parcursul somnului.

  5. Înțelegeți tranziția somnului de zi.

    În cursul celui de-al doilea an de viață, copilul va trece de la 2 episoade de somn de zi la unul singur. Trebuie să învățați ce puteți face pentru a vă ajuta copilul să treacă cu ușurință peste această tranziție și să fie bine odihnit în acest proces.

  6. Aveți încredere în propriul copil.

    Copilul dumneavoastră poate deveni din ce în ce mai independent. Dacă aveți cunoștințele necesare și încrederea de a-l lăsa să învețe, treptat, va ajunge să doarmă excelent.

  7. Copiii au tendința să își neglijeze nevoia de somn.

    Aceasta îi aduce cu ușurință în starea de oboseală excesivă. Asigurați-vă să respectați orarul perioadelor în care stă treaz, chiar dacă copilul pare suficient de energic încât să mai rămână treaz. Chiar și o jumătate de oră în plus treaz poate să îi afecteze somnul.

  8. Urmați toți pașii...

    dar nu petreceți prea mult timp lângă copil încercând să îl consolați folosindu-vă vocea sau mângâindu-l pe spate.
    Dacă faceți asta, încercați să reduceți timpul în care stați lângă copil, pentru a nu-i transmite mesaje confuze. Nu vrem ca copilul să creeze asocieri noi și încă să aibă nevoie de mult ajutor de la dumneavoastră. Îi va fi mult mai dificil să învețe. Cu cât îi dați mai multe ocazii să fie singur și să exerseze, cu atât îi va fi mai ușor și copilului.

  9. Evitați situațiile...

    în care copilul încă doarme într-o încăpere unde este lumină și poate vedea ce e în jurul său.

    Copiii sunt ușor distrași vizual și se vor opune mult mai mult să adoarmă dacă văd lumină atunci când trebuie să se culce.

    De asemenea, secreția lor de melatonină este afectată de lumină. Asigurați-vă că este complet întuneric în camera în care doarme copilul: atunci când ridicați mâna în fața ochilor, nu o vedeți.

  10. Copilul trebuie să urmeze programul recomandat pentru vârsta sa.

    Un copil excesiv de obosit nu reacționează bine la încercările de a-l obișnui să se liniștească singur. Asigurați-vă că urmează programul cel puțin două săptămâni înainte de a începe să aplicați metodele de a-l învăța cu blândețe să se liniștească singur.

  11. Amânați schimbările atunci când copilul se luptă cu o răceală sau cu altă boală.

    Dacă copilul este răcit sau nu poate respira cum trebuie sau are febră sau orice altă suferință fizică, ar trebui să amânați aplicarea oricărei metode. Ajutați copilul să se facă bine cu ajutorul unui pediatru și reluați apoi totul de la început. Dacă copilul are alt diagnostic, de exemplu o tulburare de spectru autist, consultați-vă pediatrul înainte de a începe orice. Aceste metode pot funcționa și pentru copilul dumneavoastră, însă este posibil să dureze mai mult și cel mai bine ar fi să aveți sprijin în această etapă.

  12. Instalați rutine de culcare pentru somnul de zi și de noapte.

    Respectați întotdeauna rutinele recomandate și perioadele de relaxare înainte de a culca copilul. Dacă nu primește semnalele adecvate că se apropie ora culcării sau dacă este prea alert după joaca din timpul zilei, îi va fi mult mai greu să învețe să se liniștească singur.

  13. Nu renunțați după 3-4 zile, chiar dacă nu vedeți rezultate.

    Copilul are nevoie să fiți consecvenți, perseverenți și să îi lăsați timpul de care are nevoie pentru a învăța noile obiceiuri de somn. Dacă renunțați prea curând, copilul va avea o reacție mai agresivă de câte ori încercați să reluați acest proces.

    Creierul copilului are nevoie de aceste zile și nopți pentru a crea conexiuni noi și va putea să învețe și să demonstreze că este posibil să adoarmă și altfel numai dacă îi dați ocazia.

  14. Nu mutați copilul într-un pat mare prematur.

    Atunci când vreți să ajutați copilul să adoarmă independent la vârsta aceasta, folosiți întotdeauna un pătuț de copil - versiunea clasică, niciun alt tip de pat. Paturile care nu oferă protecție și din care copilul poate pleca nu ajută cu nimic în această perioadă. Mai mult, va trebui să vă luptați cu dorința copilului de a pleca din pat mult mai des, și nu va învăța să se liniștească singur dacă nu are ocazia să fie singur într-un pat care îi oferă protecție și siguranță.

    Copiilor le plac pătuțurile, care sunt proiectate astfel încât aceștia să nu se simtă copleșiți de spațiul liber pe care îl au.

    Le place să își sprijine spatele de marginile pătuțului și înțeleg că acela este locul lor în care pot dormi în siguranță. Dacă este într-un pat mai mare, copilului îi poate fi imposibil să realizeze că trebuie să stea acolo, la vârsta aceasta. Eforturile dumneavoastră nu vor duce decât la frustrare, și pentru dumneavoastră și pentru copil.

Orice copil poate să doarmă bine

Poate că deja v-ați întrebat dacă nu cumva copilul dumneavoastră are anumite caracteristici unice, care îi afectează somnul, astfel încât doarme mult mai puțin decât alți copii.

Poate că v-ați uitat cu invidie la alți copii care dorm în cărucioare, în brațele părinților, în restaurante zgomotoase sau în timp ce mamele lor iau cina în liniște.
Poate că v-ați întrebat de ce copilul vecinilor adoarme rapid la 19.00, iar dumneavoastră vă luptați să vă ajutați copilul să adoarmă la 23.00.

Părinții ai căror copii adorm cu dificultate și nu dorm prea mult se simt frustrați, obosiți, extenuați; dispoziția lor zilnică începe să fie afectată cu fiecare noapte de somn pierdut. Relațiile se deteriorează, iar odată cu trecerea timpului mamele sunt tot mai afectate de privarea de somn, dacă bebelușii nu încep să doarmă mai bine.

Chiar și relația cu copilul și modul în care părinții interacționează cu acesta suferă schimbări negative, din cauza lipsei de somn.

Există într-adevăr copii care au o dificultate mai mare în a adormi și a menține somnul pe durata recomandată vârstei. De aceea, rolul nostru este să înțelegem maniera în care cei mici se raportează la somn, unde sunt zonele unde simțim că anumite lucruri nu funcționează și să avem răbdarea și perseverența de a testa mai multe tehnici/metode pentru a-i ajuta să aibă un somn odihnitor, sănătos.

Este esențial ca în copilăria mică să urmărim îndeaproape toate recomandările de mediu și program adaptat vârstei. Majoritatea copiilor ajung să doarmă bine într-un timp scurt, dacă îi ajutăm să aibă o igienă de somn sănătoasă.

Adevărul este că sunt foarte puțini copii care nu reușesc să aibă un somn sănătos. Copiii care nu au afecțiuni medicale sau neurologice, care se dezvoltă conform parametrilor tipici, au capacitatea de a dormi foarte bine.

Dacă în primele luni de viață este normal pentru copil să adoarmă cu dificultate și să se trezească des, după vârsta de 3-4 luni, copiii pot dobândi cu ușurință deprinderea de a adormi singuri și de a menține o durată a somnului sănătoasă, atât în timpul zilei, cât și noaptea.

Problemele de somn cu care se confruntă frecvent copiii sunt:

  • Dificultatea de a adormi
  • Dificultatea de a rămâne adormiți
  • Trezitul și apelul la ajutorul părinților de fiecare dată
  • Privarea de somn - nu doarme suficient
  • Fricile nocturne, udarea patului, somnambulismul

Dacă părinții îi îndrumă cu blândețe în primele lor luni de viață, copiii pot:

  • Să adoarmă rapid
  • Să continue să doarmă neîntrerupt pe parcursul nopții suficient pentru un somn sănătos
  • Să învețe ce să facă pe parcursul trezirilor parțiale din timpul nopții
  • Să reducă trezirile din timpul nopții până la vârsta de 6-7 luni (aproape complet). Îndrumarea înseamnă că le oferiți suficiente ocazii pentru a învăța ce să facă atunci când merg la culcare.

Există speranță!

Dacă învățați și înțelegeți nevoile de somn ale copilului, ce puteți face pentru a-i ajuta și începeți să rezolvați problemele una câte una, veți constata curând îmbunătățiri și, în câteva săptămâni, problemele de somn pot dispărea complet.
Va fi esențial să țineți cont de TOATE SFATURILE legate de mediul de somn, rutine, perioadele în care copilul este treaz și program, stabilind niște limite sănătoase.

Faptul că bebelușul are probleme cu somnul nu este vina dumneavoastră!

Pediatrii și medicii încă au cunoștințe aprofundate despre somn. Nu în toate țările există somnologi, și nu sunt prea mulți părinți care primesc recomandarea de a consulta un specialist în domeniu. Presupunem că toți copiii dorm prost, iar aceasta este o preconcepție cât se poate de greșită.

Amintiți-vă, copilul dumneavoastră poate dormi bine.

Este rolul părinților să își îndrume cu blândețe copilul pentru a învăța cum să adoarmă și să limiteze momentele în care păcălesc copilul să adoarmă - legănat, plimbat, hrănit până adoarme.
Cred foarte mult în creșterea cu respect a copiilor și acesta este unul dintre primele lucruri pe care le puteți face pentru a promova un start sănătos din punct de vedere fiziologic pentru copilul dumneavoastră. Este important să dezvoltați treptat senzația de încredere și un atașament pozitiv, în același timp. Lăsând copilul să învețe cum să adoarmă, îi oferiți unul dintre cele mai prețioase daruri - libertatea se a se simți încrezător și sigur de sine pe cont propriu - pentru intervale de timp adaptate vârstei.
O noapte de somn sănătos va avea un impact sănătos asupra dezvoltării sale cognitive, a dispoziției zilnice, a sistemului imunitar și a sănătății mintale.

Tabel ghid pentru programul de somn

12 luni

< ÎNAPOI

Programul de somn pentru fiecare vârstă

12 luni

18 luni

24 luni

36 luni

Felicitări! Sărbătoriți prima aniversare a copilului dumneavoastră!

Până la vârsta de 15 luni, în medie, copilul ar trebui să mențină programul cu două episoade de somn de zi, deoarece organismul său încă nu este pregătit să stea treaz toată ziua. Încă are nevoie de proprietățile regenerante ale somnului din timpul zilei.

Programul recomandat pentru această vârstă ar trebui să arate astfel:

Program de somn pentru un copil de 12 luni
6:30 - 7:00 ora trezirii dimineața
7:30 mic dejun
9:45 - 11:15 somn de zi nr. 1
12:15 prânz
15:15 - 16:00 somn de zi nr. 2
18:00 cină
19:00 începe rutina pentru somnul de noapte
19:30 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja
adormit la această oră

Dacă copilul a învățat deja să adoarmă independent, nu se va mai trezi să fie hrănit, la vârsta aceasta.

Dacă copilul încă se trezește noaptea, urmați pașii descriși la secțiunile 17-Momentul potrivit pentru antrenamentul pentru somn și informații despre plâns și 18-Metode de a învăța copilul să se liniștească singur.

Veți învăța repede cum vă puteți ajuta copilul să creeze asocieri pozitive și ce puteți face pentru a-l ajuta să adoarmă singur.

Odată ce copilul a trecut de pragul vârstei de 18 luni, foarte probabil că deja nu mai doarme de două ori în timpul zilei, iar acum se adaptează la noul program - cel cu un singur episod de somn în timpul zilei, după-amiaza.

Puteți găsi mai multe informații în secțiunea dedicată tranziției de la 2 episoade de somn în timpul zilei la unul singur.

La această vârstă, copiii au nevoie de aproximativ 10-12 ore de somn noaptea și cca 1,5-3 ore de somn ziua - în funcție de vârstă.

Program de somn pentru un copil de 18 luni
6:30 ora trezirii dimineața
7:00 mic dejun
9:00 gustare
12:00 prânz
12:30 – 14:30 / 15:00 somn de zi
15:00 gustare
17:45 cină
18:45 începe rutina pentru somnul de noapte
19:30 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja
adormit la această oră

Odată ce copilul se obișnuiește să doarmă o singură dată în timpul zilei, puteți începe să mutați ora somnului de după-amiaza la 13.00. Nu lăsați copilul să doarmă mai mult de 15.15.30, deoarece acest lucru va avea un impact negativ asupra somnului din timpul nopții.

Sărbătoriți a doua aniversare a copilului dumneavoastră! Felicitări! Vremurile în care simțeați că nu trăiți decât după rutină și program au trecut. Acum copilul s-a obișnuit cu un program clar, care include un singur somn în timpul zilei.

Esențial acum este să urmăriți numărul total de ore de somn ale copilului. Copilul dumneavoastră încă are nevoie de 12-13 ore de somn la 24 de ore. Chiar dacă simțiți că au suficientă energie cât să se culce mai târziu sau să mai sară peste somnul din timpul zilei, amintiți-vă că încă are nevoie de mult mai mult somn decât dumneavoastră, iar creierul său încă se dezvoltă rapid și are nevoie de somn de calitate pentru a putea face față din punct de vedere cognitiv și emoțional la provocările zilnice.

Program de somn pentru un copil de 24 luni
6:30 / 7:00 ora trezirii dimineața
7:30 mic dejun
9:30 gustare
12:00 prânz
13:00 - 15:00 somn de zi
– ar trebui să se termine la 15:00 și să nu dureze mai mult de 2 ore
15:30 gustare
17:30 cină
19:00 începe rutina pentru somnul de noapte
20:00 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja
adormit la această oră

Sărbătoriți a treia aniversare a copilului dumneavoastră! Felicitări! Acum vă bucurați de perioada plină de surprize în care copilul merge singur.

Copilul are deja un întreg vocabular, aleargă și se joacă plin de energie în fiecare zi, poate chiar merge la grădiniță. Este posibil să începeți să vedeți mai clar semnele atunci când copilul este obosit sau odihnit.

Copiii de vârsta aceasta care nu dorm suficient pot avea o reglare necorespunzătoare a emoțiilor după-amiaza, se pot simți iritați sau se pot opune mai frecvent când vine ora de culcare.

La vârsta aceasta, copilul dumneavoastră încă are nevoie de 11-12 ore de somn la 24 de ore.

Vă recomand să mențineți somnul de după-amiază cel puțin până la vârsta de 4 ani, deoarece poate fi dificil pentru copil să stea treaz toată ziua.

Chiar dacă simțiți că are suficientă energie cât să se culce mai târziu sau să mai sară peste somnul din timpul zilei, amintiți-vă că încă are nevoie de mult mai mult somn decât dumneavoastră, iar creierul său încă se dezvoltă rapid și are nevoie de somn de calitate pentru a putea face față din punct de vedere cognitiv și emoțional la provocările zilnice.

Program de somn pentru un copil de 36 luni
6:30 / 7:00 ora trezirii dimineața
7:30 mic dejun
9:30 gustare
12:00 prânz
13:30 - 15:00 somn de zi
– ar trebui să se termine la 15:00 și să nu dureze mai mult de 2 ore
15:30 gustare
17:30 cină
19:00 începe rutina pentru somnul de noapte
20:00 ora de culcare
– copilul trebuie să fie deja
adormit la această oră

Metoda 1

ÎNVĂȚARE BLÂNDĂ ȘI TREPTATĂ

< ÎNAPOI

Tehnici de autoliniștire

Metoda 1: Învățare blândă și treptată

Ziua 1 - începe cu ora de culcare seara

Ziua 2 - continuați cu somnul de zi și de noapte urmând metoda.

Ziua 4 sau 5

Ziua 6 sau 7

Plânsetele


Metoda 2: Ajutorul temporizat

Oricând decideți să începeți să aplicați această metodă, asigurați-vă că ați citit și ați respectat timp de cel puțin două săptămâni programul, mediul și rutinele recomandate.
Nu începeți să aplicați niciuna dintre metode dacă copilul dumneavoastră încă doarme ziua într-o cameră în care este lumină de afară sau dacă nu s-a obișnuit cu o rutină
.

Copilul va răspunde și va învăța rapid numai dacă este acasă, merge la culcare în întuneric complet și urmează programul și rutinele adecvate vârstei.

Cu metoda învățării treptate, veți fi în aceeași cameră cu copilul pe tot parcursul acestui proces.

Ziua 1 - începe cu ora de culcare seara

La sfârșitul rutinei pentru somnul de noapte
Pasul 1 începe rutina pentru somnul de noapte cu alăptat sau hrănit cu biberonul
Pasul 2 schimbați scutecele sau hainele
Pasul 3 spuneți noapte bună jucăriilor preferate
Pasul 4 luminile stinse total
Pasul 5 porniți zgomotul alb
Începe învățarea treptată
Pasul 1 Puneți copilul în pătuț după îmbrățișări și pupici
Pasul 2 Începeți să vă folosiți vocea pentru a liniști copilul. Poate fi util să aveți o frază pe care o puteți repeta între shhhh shhhh. De exemplu, Acum dormim.
Pasul 3 Puteți sta lângă pătuț, pe un scaun sau pe podea. Dacă respectați recomandările privind întunericul, copilul nu va putea vedea unde sunteți.
Pasul 4 Lăsați copilul să înceapă să se liniștească singur. Folosiți-vă vocea numai dacă începe să devină anxios; altfel, stați acolo în întuneric deplin și observați copilul. Puteți lăsa copilul să plângă 3-6 minute.
Pasul 5 Dacă copilul începe să plângă tare, vă puteți folosi vocea și puteți să îl mângâiați ușor pe spate. Continuați cu shhhh shhhh și Acum dormim încă 5 minute.
Pasul 6 Dacă, după primele două încercări, copilul încă este foarte agitat, puteți să îl luați în brațe și să îl consolați.
Pasul 7 Odată ce copilul este calm, dar treaz, puneți-l în pătuț din nou.

Prima noapte este cea mai grea, pentru că este prima dată când copilul are ocazia de a adormi în mod diferit. Mesajul pe care i-l transmiteți este că e în siguranță; sunteți chiar acolo, lângă el, pentru a-l ghida în această schimbare.

Continuați până când adoarme copilul
Pasul 8 Chiar dacă vi se pare că nu o să adoarmă niciodată așa, fiți perseverenți și nu reveniți la ce făceați înainte. Aveți încredere că, până la urmă, copilul va adormi. Prima noapte este cea mai grea.
Pasul 9 Continuați să vă folosiți vocea și mângâiați copilul numai dacă pare că suferă foarte mult și lăsați-l 3-6 minute fără să îi vorbiți sau să îl atingeți, pentru a-i da ocazia să găsească modalități proprii de a se liniști singur.
Pasul 10 Indiferent cât durează, dacă copilul a reușit să adoarmă independent, este primul său pas URIAȘ către independență.
Pasul 11 Odată ce a adormit, puteți pleca din cameră sau din locul în care ați stat.

Prima noapte va fi cea mai solicitantă pentru dumneavoastră. Va fi prima dată când învață o deprindere nouă și poate fi frustrant. Rețineți că aceasta este partea cea mai grea și că va dura numai până când copilul învață cum să adoarmă altfel - 1-2 nopți.

Trezirile din timpul nopții
Pasul 1 dacă se trezește noaptea, hrăniți copilul când trebuie să mănânce și asigurați-vă că îl puneți la loc în pătuț când e încă treaz.
Pasul 2 Dacă începe să plângă, puteți repeta pașii învățării treptate, până când adoarme.
Pasul 3 În timpul nopții, copilului îi va fi mai ușor să adoarmă
Pasul 4 Dacă copilul adoarme la dumneavoastră în brațe în timp ce mănâncă, este în regulă. Se poate întâmpla în prima noapte. Duceți copilul înapoi în pătuț și repetați pașii învățării treptate, dacă se trezește.

Obiectivul este să îi dați de-acum încolo ocazia să găsească modalități proprii de a adormi. Poate că o dată sau de două ori o să deviați, însă, dacă rămâneți consecvenți, copilul va dormi excelent în curând.

Ziua 2 - continuați cu somnul de zi și de noapte urmând metoda.

Pasul 1 Continuați cu metoda de învățare treptată în ziua următoare, atunci când doarme ziua.
Pasul 2 perseverați. Dacă aveți încredere în mesajul pe care i-l transmiteți, copilul dumneavoastră va găsi foarte curând modalitatea proprie de a adormi în mod independent
Pasul 3 dacă copilul sare peste un somn în timpul zilei, puteți să îl culcați seara mai devreme, pentru a vă asigura că recuperează somnul pierdut.
Pasul 4 Continuați urmând exact aceiași pași pentru ora de culcare seara până când copilul reușește să adoarmă.

După aproximativ trei zile, copilul a învățat cum să adoarmă și va fi mai cooperant la rutina de culcare seara. Veți vedea că durează mai puțin să adoarmă. Acum puteți trece la etapa următoare.

Ziua 4 sau 5

La sfârșitul rutinei pentru somnul de noapte
Pasul 1 începe rutina pentru somnul de noapte cu alăptat sau hrănit cu biberonul
Pasul 2 schimbați scutecele sau hainele
Pasul 3 spuneți noapte bună jucăriilor preferate
Pasul 4 luminile stinse total
Pasul 5 porniți zgomotul alb
Continuați învățarea treptată - faza 2
Pasul 1 Puneți copilul în pătuț după îmbrățișări și pupici
Pasul 2 Începeți să vă folosiți vocea pentru a liniști copilul. Poate fi util să aveți o frază pe care o puteți repeta între shhhh shhhh. De exemplu, Acum dormim.
Pasul 3 Acum puteți să vă mutați la o distanță mai mare de pătuț. Poziționați-vă în mijlocul camerei. Dacă respectați recomandările privind întunericul, copilul nu va putea vedea unde sunteți.
Pasul 4 Lăsați copilul să înceapă să se liniștească singur. Folosiți-vă vocea numai dacă începe să devină anxios; altfel, stați acolo în întuneric deplin și observați copilul. Puteți să îi lăsați copilului ceva mai mult timp pentru a încerca să se liniștească singur. Obișnuiți-vă să lăsați copilul singur ceva mai mult. Dacă aveți încredere în copil, îl puteți lăsa acum mai mult de 5-6 minute. Dacă încă nu sunteți pregătiți, puteți păstra aceeași durată.
Pasul 5 Dacă copilul începe să plângă tare, vă puteți folosi vocea, de la distanță. Continuați cu shhhh shhhh și acum dormim încă 5 minute sau mai mult.
Pasul 6 Dacă, după primele patru încercări, copilul încă este foarte agitat, puteți să îl luați în brațe și să îl consolați.
Pasul 7 Odată ce copilul este calm, dar treaz, puneți-l în pătuț din nou și reveniți la locul în care stăteați înainte - în mijlocul camerei.

Când se trezește noaptea, mențineți aceeași poziție și aceeași metodă. Dacă devine anxios, puteți să mergeți să îl mângâiați pe spate până se mai calmează.

După 2-3 zile, copilul începe să se liniștească mult mai repede și poate fi pregătit să îl lăsați singur în cameră ca să adoarmă. Unii copii pot reacționa mai bine atunci când ajungeți la etapa aceasta, pentru că deja știu la ce să se aștepte și nu mai depinde atât de mult de sprijinul dumneavoastră.

Ziua 6 sau 7

La sfârșitul rutinei pentru somnul de noapte
Pasul 1 începe rutina pentru somnul de noapte cu alăptat sau hrănit cu biberonul
Pasul 2 schimbați scutecele sau hainele
Pasul 3 spuneți noapte bună jucăriilor preferate
Pasul 4 luminile stinse total
Pasul 5 porniți zgomotul alb
Continuați învățarea treptată - faza 3
Pasul 1 Puneți copilul în pătuț după îmbrățișări și pupici
Pasul 2 Începeți să vă folosiți vocea pentru a liniști copilul. Poate fi util să aveți o frază pe care o puteți repeta între shhhh shhhh. De exemplu, Acum dormim.
Pasul 3 Acum, după îmbrățișările și pupicii rutinei de culcare și după ce ați stins lumina, puteți pleca din cameră.
Pasul 4 Lăsați copilul să înceapă să se liniștească singur. Puteți să îi lăsați copilului ceva mai mult timp pentru a încerca să se liniștească singur. Obișnuiți-vă să lăsați copilul singur ceva mai mult. Dacă aveți încredere în copil, îl puteți lăsa acum mai mult de 5-6 minute. Dacă încă nu sunteți pregătiți, puteți păstra aceeași durată.
Pasul 5 Dacă copilul începe să plângă tare, puteți deschide ușa camerei și vă puteți folosi vocea, de la distanță. Continuați cu shhhh shhhh și Acum dormim încă 5 minute sau mai mult.
Pasul 6 Dacă, după primele patru încercări, copilul încă este foarte agitat, puteți să intrați în cameră și să îl luați în brațe și să îl consolați.
Pasul 7 Odată ce copilul este calm, dar treaz, puneți-l în pătuț și plecați din nou din cameră.
Pasul 8 Continuați în același mod până când copilul adoarme independent.

După primele 5-6 zile, acum copilul va fi pregătit să adoarmă independent pentru somnul de zi.

Rețineți, este important să mențineți îndepărtarea treptată de pătuț și, dacă copilului îi ia mai mult să adoarmă, păstrați distanța recomandată în program.

Plânsetele

Dacă copilul plânge fără a putea fi consolat și nu dă niciun semn de liniștire după 20 de minute.

  • Asigurați-vă că are scutecele curate.
  • Asigurați-vă că este hrănit și a eructat.
  • Asigurați-vă că nu îi este prea cald sau prea frig.

Continuați cu metoda timp de o oră și, dacă nu funcționează în prima noapte, ajutați copilul să adoarmă aplicând metodele anterioare, dar puneți copilul în pătuț după aceea. Puteți să o luați de la capăt când se trezește prima dată în timpul nopții și să continuați cu episoadele de somn din timpul zilei.

Copilul plânge pentru că protestează la schimbări. Aceasta este o parte naturală a procesului. Sunteți acolo pentru a-i ghida tot timpul, pentru a le da încredere că pot face această schimbare. Frustrarea copilului este un lucru normal. Protestează față de schimbarea unui obicei. După ce treceți de primele zile ale programului, veți fi uimiți cât de ușor îi va fi copilului să se liniștească singur la ora culcării seara.

< ÎNAPOI

Tehnici de autoliniștire

Metoda 2: Ajutorul temporizat

Ziua 1 - Începeți cu rutina obișnuită pentru somnul de noapte

Metoda temporizată - prima seară

Ziua 2 - continuați cu somnul de zi și de noapte urmând metoda

Plânsetele


Metoda 1: Învățare blândă și treptată

Oricând decideți să începeți să aplicați această metodă, asigurați-vă că ați citit și ați respectat timp de cel puțin două săptămâni programul, mediul și rutinele recomandate.
Nu începeți să aplicați niciuna dintre metode dacă copilul dumneavoastră încă doarme ziua într-o cameră în care este lumină de afară sau dacă nu s-a obișnuit cu o rutină
.

Copilul va răspunde și va învăța rapid numai dacă este acasă, merge la culcare în întuneric complet și urmează programul și rutinele adecvate vârstei.

Există cazuri când prezența părintelui în cameră poate stimula copilul, care devine și mai frustrat, și îi trebuie mai mult timp să se liniștească în mod independent. Această metodă poate să dea rezultate mai rapid cu anumiți copii și vă încurajez să urmați exact pașii recomandați și să aveți încredere în copilul dumneavoastră în acest proces.

Cu Metoda temporizată, veți putea urma pași clari, zi de zi, astfel încât copilul va ști curând la ce să se aștepte și va începe să învețe cum să adoarmă singur și să adoarmă din nou în mod independent.

Ziua 1 - Începeți cu rutina obișnuită pentru somnul de noapte

Rutina pentru somnul de noapte
Pasul 1 mergeți în camera de culcare și aprindeți o lumină difuză
Pasul 2 începe rutina pentru somnul de noapte cu alăptat sau hrănit cu biberonul
Pasul 3 schimbați scutecele sau hainele
Pasul 4 spuneți noapte bună jucăriilor preferate
Pasul 5 petreceți câteva minute ținând copilul în brațe
Pasul 6 luminile stinse total
Pasul 7 porniți zgomotul alb

Descriem mai jos intervalele de timp recomandate pe care să le folosiți atunci aplicați această metodă. Dacă simțiți că 5 minute este un interval prea lung pentru început, puteți începe cu 3 minute și să continuați adăugând minute, conform planului.

Dacă faceți asta, trebuie să verificați foarte des; copilul nu a avut suficient timp pentru a găsi singur o metodă să se liniștească. Trebuie să îi dați suficient spațiu pentru a exersa și a începe să devină tot mai încrezător atunci când este singur și trebuie să adoarmă singur.

Prima noapte este cea mai grea, pentru că este prima dată când copilul are ocazia de a adormi în mod diferit. Mesajul pe care i-l transmiteți este că e în siguranță; sunteți chiar acolo, lângă el, pentru a-l ghida în această schimbare.

Este recomandabil să începeți cu somnul de noapte, nu cu unul de zi. Copilul va resimți mai profund presiunea nevoii de a dormi, se produce mai multă melatonină, și îi va fi mai ușor să adoarmă noaptea decât ziua.

Metoda temporizată - prima seară

Pasul 1 după ce terminați rutina, puneți copilul în pătuț
Pasul 2 Spuneți noapte bună și apoi ieșiți din cameră
Pasul 3 Așteptați 5 minute înainte de a intra înapoi în cameră!
Pasul 4 După ce au trecut 5 minute, puteți intra în cameră și îi puteți șopti copilului că este timpul să doarmă. Puteți repeta anumite formule care vă ajută pe amândoi, de exemplu: Mami este aici, te iubesc. Acum dormim.
Pasul 5 Nu stați mai mult de 20-30 de secunde în cameră, altfel copilul va fi derutat
Pasul 6 Plecați din nou din cameră și așteptați 10 minute înainte de a vă întoarce.
Pasul 7 După 10 minute, dacă copilul plânge, întoarceți-vă în cameră și liniștiți-l din nou cu aceleași cuvinte pe care le-ați folosit ultima dată.
Pasul 8 Nu stați mai mult de 20-30 de secunde în cameră, altfel copilul va fi derutat.
Pasul 9 Plecați din nou din cameră și așteptați 15 minute înainte de a vă întoarce.
Pasul 10 După 15 minute, dacă copilul plânge, întoarceți-vă în cameră și liniștiți-l din nou cu aceleași cuvinte pe care le-ați folosit ultima dată
Pasul 11 Nu stați mai mult de 20-30 de secunde în cameră, altfel copilul va fi derutat.

Prima noapte va fi cea mai solicitantă pentru dumneavoastră. Va fi prima dată când învață o deprindere nouă și poate fi frustrant. Rețineți că aceasta este partea cea mai grea și că va dura numai până când copilul învață cum să adoarmă altfel - 1-2 nopți.

Prima seară va fi cea mai dificilă, deoarece copilul dumneavoastră este probabil obișnuit cu alte metode de a adormi.

Perseverați. Nu renunțați și aveți încredere în capacitatea și nevoia copilului de a dormi mai bine. După ce a adormit o dată singur, va deveni mai ușor, cu timpul.

Cel mai rău lucru pe care îl puteți face este să reveniți la ce făceați înainte și să nu aveți încredere că copilul va adormi și în mod independent. Cu cât aveți mai multă încredere, cu atât copilul se va simți mai în siguranță și curând va învăța să se liniștească singur în timpul nopții.

În prima noapte, poate dura o oră sau chiar mai mult până când adoarme copilul. Nu vă faceți griji că pierde acea oră de somn. Începând cu a doua zi, va începe să doarmă mult mai bine decât înainte să recupereze orele pierdute.

Dacă simțiți că copilul este tot mai agitat după fiecare verificare, asigurați-vă că respectați cu precizie intervalele de timp și puteți și să încercați să așteptați ceva mai mult până la următoarea verificare.

Trezirile din timpul nopții
Pasul 1 dacă se trezește noaptea, hrăniți copilul când trebuie să mănânce și asigurați-vă că îl puneți la loc în pătuț când e încă treaz.
Pasul 2 dacă începe să plângă, puteți repeta pașii învățării temporizate, până când adoarme.
Pasul 3 În timpul nopții, copilului îi va fi mai ușor să adoarmă.
Pasul 4 Dacă copilul adoarme la dumneavoastră în brațe în timp ce mănâncă, este în regulă. Se poate întâmpla în prima noapte. Duceți copilul înapoi în pătuț și repetați pașii învățării temporizate, dacă se trezește.

Obiectivul este să îi dați de-acum încolo ocazia să găsească modalități proprii de a adormi. Poate că o dată sau de două ori o să deviați, însă, dacă rămâneți consecvenți, copilul va dormi excelent în curând.

Ziua 2 - continuați cu somnul de zi și de noapte urmând metoda.

Pasul 1 continuați cu metoda de învățare temporizată în ziua următoare, atunci când doarme ziua.
Pasul 2 perseverați. Dacă aveți încredere în mesajul pe care i-l transmiteți, copilul dumneavoastră va găsi foarte curând modalitatea proprie de a adormi în mod independent.
Pasul 3 dacă copilul sare peste un somn în timpul zilei, puteți să îl culcați seara mai devreme, pentru a vă asigura că recuperează somnul pierdut.
Pasul 4 continuați urmând exact aceiași pași pentru ora de culcare seara până când copilul reușește să adoarmă.

După aproximativ trei zile, copilul a învățat cum să adoarmă și va fi mai cooperant la rutina de culcare seara. Veți vedea că durează mai puțin să adoarmă. Acum puteți trece la etapa următoare.

Felicitați copilul dimineața, lăudați-l și fiți încrezători când îi transmiteți un mesaj. Copilul are încredere totală în dumneavoastră. În timpul verificărilor și când se trezește dimineața, păstrați o atitudine pozitivă. Copilul vă va aprecia optimismul și va înțelege curând că așa va dormi de-acum încolo.

Ziua 2 poate să fie tot destul de grea, iar copilul poate avea nevoie să fie verificat înainte de a adormi. Dacă rămâneți consecvenți acum, veți vedea îmbunătățiri considerabile în următoarele nopți.

Trebuie să continuați cu aceeași rutină, același mediu și să planificați cum continuați. Dacă copilul se îmbolnăvește sau îi dau dinții, alinați-l atunci când este necesar și, chiar dacă în această perioadă schimbați rutina, reveniți la ea imediat ce copilul s-a însănătoșit.

Plânsetele

Dacă copilul plânge fără a putea fi consolat și nu dă niciun semn de liniștire după 20 de minute.

  • Asigurați-vă că are scutecele curate.
  • Asigurați-vă că este hrănit și a eructat.
  • Asigurați-vă că nu îi este prea cald sau prea frig.

Rețineți că toți copiii o să și plângă atunci când învață cum să adoarmă în mod independent. Copilul plânge pentru că protestează la schimbări. Aceasta este o parte naturală a procesului. Sunteți acolo pentru a-i ghida tot timpul, pentru a le da încredere că pot face această schimbare.

Frustrarea copilului este un lucru normal. Protestează față de schimbarea unui obicei. După ce treceți de primele zile ale programului, veți fi uimiți cât de ușor îi va fi copilului să se liniștească singur la ora culcării seara.