Publicat pe

Apneea la bebelusi si copii: riscurile intreruperii respiratiei in somn

femeie care saruta un bebelus pe cap

Apneea la bebelusi si copii: riscurile intreruperii respiratiei in somn

Atunci cand analizam calitatea somnului unui bebelus, pentru a ii putea oferi toate sansele de a creste sanatos si voios, trebuie sa luam in calcul si problemele medicale ce il pot impiedica sa doarma bine. Un exemplu este apneea in somn, o problema respiratorie ce apare la copii si la adulti deopotriva, si care este in majoritatea cazurilor cauza principala a insomniei pe termen lung.

Aflam impreuna in continuare ce este apneea obstructiva in somn, cum o recunoastem si cum ne putem ajuta copiii sa respire corect in timpului somnului.

Ce este sindromul de apnee obstructiva in somn (SASO)

Apneea in somn este definita ca fiind oprirea repetata a respiratiei, pentru mai mult de 15-20 de secunde, in timpul somnului. In cazul adultilor este observata deseori de parteneri, fie din cauza sforaitului, fie complet intamplator – treziti in timpul noptii, au impresia ca cealalta persoana respira dificil sau cu intarziere.

Apneea este de trei tipuri, caracterizate de cauza principala a opririi respiratiei: apnee in somn centrala, apnee obstructiva in somn si apnee mixta.

Primul tip, apneea centrala, se defineste prin dificultati de transmitere a semnalului din creier care anunta organismul ca trebuie sa respire. Altfel spus, o incetinire a functiilor respiratorii ale organismului din cauze neurologice sau cardiace. Al doilea tip, apneea obstructiva, este o ingustare sau obstructie a cailor aeriene intre nas si plamani, din diferite cauze, ceea ce face ca aerul sa nu poata circula corect. Apneea mixta imbina cele doua cauze si este diagnosticata in cazuri mai rare.

La nivel mondial, specialistii estimeaza ca intre 1% si 5% dintre bebelusi si copiii cu varste pana la 5 ani sufera de apnee in somn. Fiindca multi parinti interpreteaza gresit semnalele, multi bebelusi ajung sa nu fie diagosticati decat atunci cand ajung la varsta scolara, iar efectele apneei in somn isi fac deja simtita prezenta.

Cauzele apneei la bebelusi si copii

Apneea la nou-nascuti bebelusi si copii este diagnosticata in general dupa o analiza asupra istoricului medical. De exemplu, in cazul bebelusilor nascuti prematur, apneea poate sa apara atat ca tip central, din cauza unor anomalii de dezvoltare in uter sau dupa nastere, dar si ca top obstructiv, din cauza problemelor de dezvoltare la nivelul cailor aeriene. La multi nou-nascuti aflati in incubator, ai caror plamani nu s-au dezvoltat inca suficient, este urmarit somnul pentru semne de apnee centrala, moment in care sunt „ajutati” sa reactioneze si sa reia respiratia prin atingerea manutei sau talpii.

Apneea in somn poate sa apara la bebelusi cu probleme fiziologice la nivelul fetei si gatului, cum sunt de exemplu copiii cu sindrom Down si in astfel de cazuri parintii sunt pregatiti sa fie atenti la modul in care respira bebelusul in timpul somnului. Pot sa existe desigur si anomalii la nivelul cailor aeriene despre care parintii si medicii sa nu stie si sa fie descoperite abia dupa ce apar simptomele de probleme respiratorii – deviatia severa de sept este, de exemplu, una dintre cauze.

In anumite cazuri apneea poate sa apara ca urmare a greutatii corporale prea mari pentru varsta bebelusului. La bebelusii si copiii care sufera de obezitate, caile aeriene pot sa fie presate din cauza kilogramelor in plus, iar respiratie este ingreunata.

Ce trebuie sa stim insa este ca mici fluctuatii respiratorii sunt normale in cazul nou-nascutilor si bebelusilor, la fel cum sunt normale si in cazul adultilor. Intreruperea respiratiei poate fi, de exemplu, un eveniment izolat, sau poate sa apara dupa ce bebelusul se trezeste brusc, ofteaza sau inspira profund. Semnalul de alarma trebuie tras abia cand intreruperile de respiratie au loc de mai multe ori si dureaza timp de peste 15-20 de secunde. Daca va este dificil sa analizati aceste semne si sa va dati seama cand ar trebui sa luati masuri, va puteti consulta cu un specialist acreditat in somnul copilului.

Factorii de risc ereditari

Daca unul sau ambii parinti sufera de apnee in somn, sforaie frecvent si au insomnii, exista o probabilitate ridicata ca si copiii lor sa sufere de aceasta afectiune. Mostenirea genetica este un factor important de risc si este, de altfel, una dintre primele intrebari pe care o adreseaza medicii parintilor care semnaleaza dificultati de respiratie la bebelusul lor.

Statisticile arata ca 40% dintre cazurile de apnee obstructiva in somn diagnosticate sunt atribuite factorilor ereditari, doar 60% dintre cazuri avand cauze legate de stilul de viata sau de anumite disfunctii fiziologice.

Obstructia nazala si anumite caracteristici ale anatomiei cranio-faciale

In majoritatea cazurilor de apnee in somn, medicul pediatru va va recomanda sa mergeti cu bebelusul la un control ORL pediatric, in cursul caruia specialistul va analiza caile aeriene ale celui mic pentru a identifica eventuale anomalii ce pot afecta respiratia.

Cateva dintre cele mai frecvente cauze sunt: deviatia de sept ce cauzeaza ingustarea uneia dintre nari, dimensiunea prea mare a limbii raportat la dimensiunea cavitatii bucale a bebelusului, diferite defecte ale boltii palatine, inflamatii ale polipilor si amigdalelor din cauze bacteriene sau virale. In cazuri mai rare poate fi vorba si despre iregularitati ale cailor aeriene sau mase benigne dezvoltate pe acestea.

Malformatii si sindroame

Sindromul Down si sindromul Pierre-Robin sunt doua cauze ale apneei in somn, ca urmare a modificarilor fiziologice pe care le determina la nivel cranio-facial. Intre 30% si 70% dintre copiii cu sindrom Down sufera de apnee obstructiva in somn, din cauza dimensiunilor anormale ale cailor respiratorii, macroglosiei (limba de diumensiuni mari), nazofaringelui ingustat.

Sindromul Pierre-Robin este caracterizat de un maxilar inferior insuficient dezvoltat, ceea ce cauzeaza alunecarea limbii in interiorul gatului si implicit multiple probleme respiratorii printre care si apneea obstructiva in somn.

Astfel de sindroame sunt de obicei diagnosticate la nastere sau chiar inainte de nastere, iar parintii primesc indrumari precise din partea medicilor pentru a intelege mai bine la ce trebuie sa fie atenti si cum isi pot ajuta bebelusii.

Simptomele apneei obstructive la bebelusi si copii

Copiii care au apnee de somn nu au neaparat probleme de respiratie pe timpul zilei atunci cand sunt treji, iar prezenta sforaitului nu este un indicator suficient pentru a diagnostica apneea de somn. In ciuda credintei populare, acest sindrom poate exista si fara manifestarea sforaitului. In plus, sforaitul in cazul nou-nascutilor si bebelusilor poate suna foarte diferit fata de ceea ce suntem obisnuiti sa auzim in cazul adultilor.

Pentru a identifica apneea obstructiva in somn, trebuie sa fim atenti la somnul bebelusilor nostri atat noaptea, cat si in timpul reprizelor de somn de peste zi, si ar trebui sa discutam cu medicul pediatru daca observam, mai multe zile la rand, manifestari repetate precum: opriri ale respiratiei, inspiratii sau expiratii bruste, senzatia ca bebe gafaie sau respira cu dificultate, respiratie zgomotoasa care se aseamana cu cea prezenta atunci cand nasul este infundat.

Discutiile cu un consultant in somnul copilului ne pot fi de asemenea de folos, mai ales pentru intelegerea mai rapida a modului in care se deosebeste somnul bebelusilor de cel al adultilor.

Cum difera simptomele copiilor fata de cele ale adultilor

Apneea in somn se manifesta diferit la copii fata de adulti. Daca in cazul celor din urma apneea de somn provoaca somnolenta excesiva pe timpul zilei, oboseala resimtita des pe parcursul zilei, sforait zgomotos pe timpul somnului, la copii trebuie sa cautam mult mai multe semne pentru a gasi indiciul catre diagnosticul de apnee.

Bebelusii nu ne pot spune ca nu dorm bine, ca nu se odihnesc suficient sau ca respira cu dificultate. De aceea, trebuie sa avem incredere in instinctul nostru atunci cand simtim ca somnul copilului nostru nu se desfasoara asa cum ar trebui. Asa cum explicam si in articolul Cum pregatim camera bebelusului pentru somn, recomandarea specialistilor in somnul copilului este ca in primele sase luni de viata bebelusul sa imparta camera cu parintii sai, iar aceasta masura ne poate ajuta sa ii observam mai usor respiratia in timpul somnului.

Sforaitul

Sforaitul in cazul nou-nascutilor si bebelusilor poate fi diferit fata de cel al adultilor. In timpul sforaitului, vom observa deseori ca bebelusul doarme cu gura larg deschisa, are tendinta de a inclina capul catre spate, iar sunetele se aseamana fie cu inecarea in timpul hranirii, fie cu zgomotul infundat emis de respiratia ingreunata de un nas infundat. Foarte putini bebelusi au un sforait zgomotos si de lunga durata, asemanator cu cel al adultilor.

Sforaitul cauzat de apneea obstructiva in somn este prezent atat pe timpul noptii cat si pe timpul reprizelor de somn din cursul zilei si nu dispare pe termen lung – ceea ce ne arata ca nu este cauzat de raceli, rinite sau reactii alergice cu manifestare respiratorie.

Somn agitat si cosmaruri

Apneea in somn poate fi una dintre cauzele unui somn agitat si multi bebelusi sunt diagnosticati cu aceasta afectiune atunci cand parintii incearca sa gaseasca raspunsuri pentru nopti in care bebelusul nu doarme, se trezeste agitat, plange speriat si are cosmaruri.

In lipsa unei respiratii corecte, bebelusii fie se trezesc din cauza propriilor zgomote precum sforaitul, fie se trezesc atunci cand organismul lor semnaleaza ca nu primeste suficient oxigen.

Daca bebelusul se trezeste de mai multe ori pe noapte, in lipsa altor cauze si in conditiile unei rutine corecte de somn, se recomanda analiza calitatii somnului si o eventuala prezenta a apneei obstructive. In ghidurile incluse in pachetele de somnic create pentru diferite categorii de varsta, va ajutam sa identificati semnalele care va indica eventuale probleme de somn al copilului si solutii pentru corectarea lor.

Transpiratii si enurezis

Aceste doua simptome se intalnesc mai degraba in cazul bebelusilor cu varsta peste un an, insa pot fi intalnite uneori si la copii mai mici, in asociere cu alte simptome precum somnul agitat.

Daca bebelusul transpira in timpul noptii, in special pe frunte, la ceafa si pe spate, desi temperatura din camera sa este cea recomandata cum am specificat în acest articol, nu este prea imbracat sau invelit, poate fi un semn al apneei in somn. Transpiratia in timpul somnului poate fi cauzata de oxigenarea deficitara a organismului care se supraincalzeste, de cresterea tensiunii arteriale, dar si de oboseala generalizata a organismului care nu primeste odihna de care are nevoie.

Enurezisul se observa la copiii care au invatat deja sa foloseasca olita sau toaleta, si este mai greu de identificat la nou-nascuti sau bebelusi, care au oricum tendinta de a urina pe timpul noptii. Enurezisul apare ca urmare a dificultatii organismului de a controla functiile vezicii urinare, in timp ce isi concentreaza toate eforturile pe asigurarea unei respiratii corecte si unui aport suficient de oxigen.

Tulburari de comportament

Unele din efectele pe care le observa parintii copiilor cu apnee este lipsa de atentie, hiperactivitatea, iritabilitatea sau chiar agresivitatea. Desi mai usor de observat in cazul copiilor mai mari, astfel de semne pot fi identificate de parinti si la bebelusi, atunci cand pare ca „nu sunt ei insisi” sau comportamentul lor este mult diferit in anumite momente ale zilei.

Tulburarile de comportament apar ca urmare a lipsei de odihna, iar in cauzl bebelusilor se pot observa prin: apatie si somnolenta, iritabilitate si lipsa dorintei de a se angaja in orice activitate de tip joaca, dificultati de a se trezi dimineata, dificultati de atentie si concentrare, lipsa de afectiune si refuzarea interactiunii cu alte persoane apropiate precum bunici sau frati.

Respiratia frecventa orala (pe gura)

Unul dintre simptomele usor observabile pe parcursul zilei este respiratia pe gura. Daca bebelusul nostru nu are nasul infundat si continua sa respire pe gura in timpul zilei, ar trebui sa fim atenti timp de cateva zile si la respiratia sa pe timpul noptii.

Respiratia pe gura poate fi cauzata de obstructii la nivelul cailor respiratorii si la multi bebelusi se poate identifica o problema la nivelul polipilor, ce vor fi ulterior eliminati.

Oboseala si dureri de cap

Un simptom mai dificil de reperat la bebelusii cu varste mici, care nu pot exprima localizarea durerii, sunt durerile de cap cauzate de lipsa de somn. Multi parinti observa semne de oboseala combinate cu agitatie si reprize de plans care nu au alte cauze aparente.

Durerile de cap ii pot face pe bebelusi sa evite lumina puternica, sunetele puternice, sa isi doreasca sa se retraga in camere intunecate si linistite si sa planga in prezenta multor stimuli obositori.

Riscurile si complicatiile apneei obstructive la bebelusi si copii

Principala complicatie ce apare in urma apneei obstructive in somn este oxigenarea slaba a sangelui. Daca apneea nu este diagnosticata si tratata la timp, respiratia defectuoasa poate avea efecte pe termen lung, atat in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea copilului, cat si in ceea ce priveste functiile cardiace, respiratorii si renale pentru tot restul vietii.

Pe timpul noptii, in timpul unui episod de apnee se pot observa valori mult peste normal ale tensiunii arteriala, ce coboara imediat ce trece episodul, urmand ca imediat ce incepe alt episod sa creasca din nou. Acest lucru se poate intampla de sute de ori pe parcursul unei noptii. Oscilatiile sunt abrupte si nu permit nici creierului nici organelor regenerarea si odihna pe parcursul noptii.

Pe langa astfel de efecte negative asupra functiilor normale ale organismului, apneea in somn impiedica organismul sa se odihneasca suficient, ceea ce afecteaza starea generala a bebelusului, sistemul sau imunitar, dezvoltarea emotionala, si nu numai.

Deficiențe neurocognitive

Majoritatea bebelusilor care sufera de apnee in somn au intarzieri de crestere, desi alimentatia este normala si nu exista probleme medicale. Iar intarzierea de crestere nu se refera doar la dezvoltarea fizica (numar de kilograme, inaltime, etc.) ci si la cea neurocognitiva.

Bebelusii deprivati de somn din cauza apneei obstructive deprind mai dificil obiceiuri si rutine, invata mai greu sa vorbeasca si sa mearga, fac mai dificil asocieri, invata mai greu jocuri si raspund diferit la stimulii din mediu. Pot fi deseori agitati, iritabili, nu au dispozitia potrivita pentru joaca sau relaxare, refuza sa socializeze cu alti bebelusi.

Sindromul ADHD

Bebelusii cu apnee obstructiva ajung, din cauza deficitului de atentie si concentrare prezent inca din primul an de viata, sa manifeste astfel de simptome si in primii ani de copilarie.

Un numar mare de copii care sufera de apnee sunt diagnosticati cu tulburari de atentie (ADHD) si primesc tratament pentru aceasta tulburare pentru o vreme. Poate dura mult pana ca cineva sa isi dea seama ca in spate exista o tulburare de somn. Odata tratata tulburarea de somn, putem observa cum comportamentul se imbunatateste semnificativ. Astfel ca aproape jumatate dintre acestia nu mai prezinta simptomatologia pentru un diagnostic de tulburare de atentie.

Cazurile severe si netratate

Apneea obstructiva cronica, care nu este diagnosticata si tratata corect, determina o calitate scazuta a vietii copilului.

Efectele pe termen scurt, observabile chiar si la bebelusii de un an, pot fi hipoxemia (scaderea nivelului de oxigen din corp) si brahicardia (ritm cardiac mai lent decat in mod normal). Pe termen lung, acestea pot sa determine probleme grave la nivel cardio-respirator.

Copii si adultii cu apnee de somn netratata au un risc crescut pentru infart si aritmii, diabet, depresie, reflux gastrofaringian si multe alte disfunctii la nivelul diferitelor organe si sisteme de organe.

Solutii si tratament pentru apneea in somn la bebelusi si copii

Solutiile pentru apneea obstructiva in somn depinde, desigur, de cauza aparitiei acesteia. Cele mai fericite cazuri sunt cele in care apneea este produsa de factori pe care parintii ii pot influenta si corecta cu usurinta, precum greutatea corporala a bebelusului. In alte cazuri, tratamentul poate sa implice interventii chirurgicale sau terapii de corectare a anumitor anomalii fiziologice sau comportamentale.

La bebelusii nascuti prematur si la nou-nascuti, apneea in somn poate sa dispara de la sine dupa cateva saptamani, atunci cand sistemul respirator se maturizeaza. Acest lucru nu inseamna insa ca nu trebuie sa semnalam medicului pediatru orice anormalitate observata in timpul somnului bebelusului nostru.

Diagnosticul si tratamentul se stabilesc in general dupa o serie de teste si investigatii, recomandate atat de mediul pediatru cat si de specialisti in somnologie, ORL sau genetica.

Tonsilectomia si adenotonsilectomia

Amigdalele si polipii sunt printre principalele cauze de apnee obstructiva la bebelusi si copii, mai ales la cei care sufera frecvent de afectiuni respiratorii precum bronsite si amigdalite. Inflamarea acestora poate duce si la obstructionarea cailor respiratorii in timpul somnului, iar medicii recomanda in multe cazuri inlaturarea lor chirurgicala, pentru evitarea recidivei.

Operatia de inlaturare a amigdalelor este numita tonsilectomie, iar inlaturarea polipilor este numita adenoidectomie. In cazul optarii pentru adenotonsilectomie, medicul inlatura atat amigdalele cat si polipii in cadrul aceleiasi interventii chirurgicale.

Terapia CPAP

Cand apneea in somn nu poate fi corectata prin inlaturarea defectelor fizionomice sau a cauzelor de tipul amigdalelor inflamate, terapiile precum CPAP se pot dovedi utile in facilitarea unei respiratii normale. In terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) caile aeriene sunt ajutate sa ramana deschise prin purtarea in timpul somnului a unei masti speciale ce asigura un flux constant de aer.

Terapia CPAT este folosita frecvent in randul nou-nascutilor cu probleme respiratorii si este recomandata si bebelusilor si copiilor cu apnee obstructiva. Pentru confortul celui mic, masca poate fi aleasa astfel incat sa acopere toata fata, nasul si gura sau doar nasul si desi poate parea o masura dificil de implementat, poate avea beneficii vizibile asupra sanatatii copilului.

Dispozitive orale si interventie ortodontica

Nu in ultimul rand, medicul poate corecta diferite defecte fizionomice prin interventii locale de scurta sau lunga durata. Majoritatea acestor masuri sunt luate dupa ce bebelusul implineste varsta de un an, exceptie facand tratamentele speciale pentru malformatii si sindroame ce afecteaza mod extrem de grav respiratia si capacitatea de hranire a nou-nascutului.

Cateva exemple de interventii sunt sunt aparatul dentar pentru corectarea pozitiei mandibulei la copiii cu dantura completa, diferite dispozitive pentru alinierea si corectarea boltii palatine si dispozitive ce antreneaza bebelusii sa respire corect pe nas in locul respiratiei pe gura. Astfel de dispozitive pot fi recomandate doar de catre medic si se utilizeaza doar la indrumarea specialistilor.

Pentru a ne da seama daca bebelusul nostru sufera de apnee obstructiva sau are doar un somn mai agitat, primul pas este sa intelegem corect mecanismele din spatele somnului – cum doarme copilul, cum se schimba somnul sau pe masura ce creste, cum suna si arata un somn sanatos, si multe altele. Astfel de informatii vitale pentru ingrijirea bebelusului in primele luni de viata sunt incluse in Pachetele de somnic, ghiduri complexe ce ii ajuta pe parinti sa abordeze corect toate momentele dificile din drumul catre o viata de familie echilibrata si fericita.

Publicat pe

Bebelusii dorm mai bine cu televizorul pornit?

copil care se uita la un televizor cu bebelus pe ecran

In cadrul consultatiilor pentru somnul copiilor aud deseori ca parintii au fost sfatuiti sau cred ca este important sa il invete pe bebelus sa doarma in zgomot – cu precadere zgomotul unui televizor mergand pe fundal. Aceasta practica pleaca de la temerea ca bebelusul va avea mereu nevoie de liniste in casa pe toata durata somnului.

Insa, practica ne arata ca somnul cu un fundal sonor oscilant – cu sunete diverse si uneori inalte – nu ii ajuta pe bebelusi sa doarma mai bine. Din contra, acestia vor avea un somn slab atat calitativ cat si cantitativ. Este drept ca nu vom putea niciodata asigura o liniste deplina in casa, insa mentinerea unui radio sau a unui tv pe fundal nu va face decat sa incurce somnul celui mic.

Daca in primele luni de viata bebelusii vor dormi in aproape orice mediu, dupa varsta de 4-6 saptamani, mediul in care acestia dorm va determina calitatea somnului lor. Sistemul lor nervos se maturizeaza si vor deveni din ce in ce mai sensibili la sunetele exterioare. Oricat am vrea, nu putem schimba acest fapt in primii ani de viata ai celui mic.

Bebelusilor le place zgomotul! Adevarat, dar nu orice zgomot – ci sunetul de fond alb. Bebelusii vin din mediul intrauterin, in care nivelul de sunet era unul foarte ridicat. Eu au crescut cu sunetul circulatiei sanguine, cu sunetele digestiei si ale batailor inimii mamei. De aceea, unul din cele mai bune lucruri pe care le puteti face in prima luna de viata a nou nascutului – este sa reproduceti cat mai mult mediul intrauterin. Mai exact – sa folositi un sunet de fond asemanator celui din burtica. Cele mai bune sunete sunt cele care imita un aspirator, foehn sau valuri.

Sunetul de fond este cel mai la indemana, usor de folosit si eficient ajutor pentru somnul bebelusului.

Printre avantajele folosirii unui sunet de fond pe toata durata somnului avem:

  1. Ii ajuta pe bebelusi sa se linisteasca. Probabil ati testat deja limbajul universal al mamicilor : „shhh shhh shhh” si ati vazut ca functioneaza. De cate ori bebe plange, are dureri de burtica sau este suprastimulat, el se linisteste daca sunetul pe care il aude este mai tare decat plansul lui. Evident, nu putem sa pastram acest sunet din voce pe toata durata somnului – de aceea sunetul de fond este miraculos daca il folosim la volumul recomandat si nu il intrerupem o data ce bebe a adormit.
  2. Ii ajuta pe bebelusi sa aiba un somn mai lung. Ati observat cum dupa primele saptamani de viata – mai exact intre 4 si 6 saptamani, bebelusii incep sa se trezeasca dupa 20-30 de minute de somn? Daca folositi un white noise – acesta il va ajuta pe bebe sa mentina somnul pe o durata mai mare – adica sa nu se trezeasca dupa finalizarea primului ciclu de somn. La fel de important, sunetul de fond blocheaza mare parte din sunetele externe – care pot perturba somnul.
  3. Ii ajuta pe bebelusi sa se relaxeze. Nou nascutii sunt foarte usor stimulabili. Orice obiect, culoare, textura sau sunete – ii pot obosi enorm in primele luni de viata. Sunetul de fond ii ajuta in crearea unui spatiu sigur, blocand elementele ce ii pot stimula prea mult.

Momentul culcarii bebelusului poate fi o povara sau poate fi unul din cele mai frumoase momente din zi, daca avem grija sa ne documentam si sa respectam cateva reguli esentiale legate de program, ritual si mediu. Daca aveti intrebari despre cum ii puteti ajuta pe cei mici sa doarma mai bine, va astept pe www.somnicdepitic.ro sau imi puteti scrie aici: http://somnicdepitic.ro/contact/

Publicat pe

De ce nu doarme copilul meu?

detaliu cu fata unui bebelus care doarme

 

„Am incercat toate metodele si nu functioneaza!” „Copilul meu nu poate dormi bine”

Aud aceasta fraza la aproape toate apelurile parintilor care ma contacteaza.

Ca si consultant in  somnul copiilor, cand aud acest lucru, ma gandesc imediat la cat de stimulat este bebelusul la adormire, la programul de somn al acestuia sau la motivele pentru care bebe nu reuseste sa faca tranzitia lina spre somn. De cele mai multe ori, supra-stimularea este motivul care sta la baza problemelor de somn la bebelusi.

Daca aveti un nou nascut si „ati incercat orice”, linistirea pe care o faceti arata probabil asa:

  • Infasat bebe, plimbat bebe, pus la somn – bebe plange. Luat bebe in brate, plimbat, leganat, linistit, pus la somn – plange. Ridicat bebe, leganat pe picioare, dans in brate, bebe plange, incercat suzeta, alaptat/hranit, pus la somn. Bebe plange iar, luat bebe in brate, plimbat prin toata casa…

Bebelusul este supra-stimulat si cu siguranta nu va adormi prea curand.

Atunci cand vorbim de nou nascuti (0 – 2 luni) – una sau doua ridicari in brate – combinate cu plimbari si leganari, pot fi de cele mai multe ori prea stimulante pentru bebe.

La aceasta varsta este esential sa il ajutati pe bebe sa adoarma fie alaptandu-l fie plimbandu-l/leganandu-l spre adormire. Ramaneti la o singura metoda si nu faceti altceva de fiecare data.

Rutina la adormire este secretul linistirii bebelusului!

 

Daca aveti un bebelus mai mare de 4 luni si adormirea lui arata asa:

  • Pus bebe la somn, bebe plange. Mami este anxioasa. Poate ii ies dintisorii, poate are un puseu de crestere, poate il doare burtica. Plimbat bebe prin casa, bebe nu adoarme. Pus bebe la san, se linisteste dar nu adoarme. Mami vorbeste cu alte prietene, cauta solutii dar nu gaseste. Nici un copil nu doarme bine. Incearca din nou sa il puna la somn dupa 1 ora. Bebe adoarme intr-un final leganat pe picioare. Doarme 30’ apoi se trezeste…

Mai important decat la nou nascuti – la varsta aceasta este ideal sa avem o rutina si o metoda de adormire constanta, care sa il ajute pe bebe sa faca tranzitia spre somn, din ce in ce mai autonom.

 

Cum ii putem ajuta pe copii sa doarma mai bine?

Mentineti o rutina constanta pentru fiecare somn de zi si noapte – cu 4-5 elemente pe care le repetati mereu – pentru a-l ajuta pe cel mic sa construiasca un sistem de asteptari sanatos si sentimentul de siguranta la adormire.

  1. Folositi asocieri de somn pozitive – sunet de fond alb, saci de dormit, jucarie de somn. (Mai multe despre asocierile de somn AICI)
  2. Pastrati 10-15 minute minim pentru relaxare inainte de somn. Intrati in camera de somn si reduceti stimulii vizuali si auditivi pe perioada rutinei de dinainte de somn.
  3. Nu schimbati metoda de adormire de la o zi la alta.
  4. Mentineti un mediu de somn linistit, intunecat pe toata durata somnului de zi si noapte.
  5. Daca bebe este obosit, oferiti mai mult timp de linistire inainte de somn. Nivelul crescut de cortizol din organism il vor face pe bebe mai agitat – el va avea nevoie de mai mult timp pentru tranzitia spre somn.
  6. Daca bebe nu se linisteste, ii puteti oferi o alaptare pentru linistire apoi il puneti din nou la somn, avand grija ca acesta sa nu adoarma la san.
  7. Pastrati un program de somn adecvat varstei copilului. Cu cat bebelusii sunt mai obositi, cu atat calitatea si cantitaea somnului lor va fi mai slaba. (Mai multe despre ora ideala de culcare AICI)
  8. Accesati sectiunea : Pachete Somnic  AICI – pentru mai multe detalii despre cum puteti sa il ajutati pe cel mic sa aiba un somn sanatos.

 

Publicat pe

Somnul nou-nascutilor. Asteptari versus Realitate

mamica ce tine bebelusul in brate

 

Somnul nou nascutului urmează un tipar aparte. Asteptarile sunt de multe ori diferite fata de realitatea cu care ne confruntam atunci cand devenim parinti. În primele 2 saptamani de viata, nou-nascutii dorm între 16-18 ore pe zi. Se trezesc frecvent si foarte rar dorm mai mult de 4 ore legat.

Ritmul lor circadian nu este inca matur. Pana la nastere, ei au primit indicii fiziologice prin conexiunea pe care o aveau cu mama, in uter. O data cu nasterea se întrerupe si transmiterea hormonilor de la mama catre bebelus. Corpul lor va trebui sa treaca printr-un proces complex de formarea a propriului ritm circadian. In timp, ei incep sa secrete propria melatonina, si sa isi consolideze legatura dintre noapte si zi, lumina si intuneric.

In jurul varstei de 12 saptamani, bebelusii incep sa dea semne ca ritmul circadian se maturizeaza: pot petrece in somn intervale mai mari pe timpul noptii – aproximativ 5 ore de somn neintrerupt in prima parte a noptii.

Am schitat mai jos cateva asteptari, realitatea din spatele acestora si cateva recomandari legate de somnul nou-nascutului in primele luni de viata.

 

Asteptarea 1 : Bebelusii dorm foarte mult in primele saptamani

Realitate: Intr-adevar, nou-nascutii dorm aproximativ 16-18 ore din 24h. Somnul lor este impartit in 8-9 ore de somn de noapte si 7-9 ore de somn de zi (4-5 somnici de zi).

Dupa primele 2 luni de viata, adica intre 2 si 4 luni, somnul lor cumuleaza aproximativ 14-16 ore de somn din 24h – impartit in 9-10 ore de somn de noapte si 4-5 ore de somn de zi (3-4 somnici).

Bebelusii au nevoie de acest numar de ore de somn, dar de cele mai multe ori ajung sa doarma mult mai putin, din cauza ca o data cu varsta le e din ce in ce mai greu sa faca tranzitia spre somn iar parintii nu stiu cum sa ii ajute pe cei mici sa doarma mai bine.

Recomandare: Incercati sa nu il tineti pe bebe treaz mai mult de 40-60 de minute in primele 2 luni de viata si nu mai mult de 90 de minute la 4 luni. Nou nascutii au nevoie de mult somn pentru dezvoltarea armonioasa si construirea unui sistem imunitar puternic. Incercati sa ii oferiti lapte la fiecare trezire si de cate ori cere pe parcursul noptii.

 

Asteptarea 2: Bebelusii dorm profund mare parte din timp

Realitate: Bebelusii dorm mult dar se trezesc foarte usor. Somnul nou-nascutilor difera de cel al copiilor mai mari si de cel al adultilor. Ei petrec mare parte din somn (peste jumatate) in stadiul de somn REM (Rapid Eye Movement) – adica un somn usor, din care se trezesc repede. Este varsta la care bebelusii functioneaza pe modul de supravietuire. Somnul usor ii ajuta sa devina alerti la orice semn care le poate pune in pericol siguranta si sanatatea. Ei se trezesc imediat cum le este foame sau cum au un disconfort fizic. O data cu cresterea, stadiile de somn profund se lungesc si somnul lor se consolideaza – adica au intervale de somn din ce in ce mai lungi.

Recomandare: Incercati sa ii infasati pe nou nascuti – infasarea corecta (in care blocam doar mainile) ii va ajuta sa reproduca mediul intrauterin in care se simteau continuti. Prin infasare ii ajutam pe bebelusi sa reduca din efectele reflexului Moro – cunoscut si drept reflexul de tresarire – in care acestia isi intind sau strang involuntar bratele.

 

Asteptarea 3: Bebelusii adorm si dorm oriunde

Realitate: Acesta este unul din cele mai mari mituri legate de somnul nou nascutilor. Daca in primele zile pana la 2 – 3 saptamani de viata bebelusii adorm la sanul mamei lor, ei vor deveni din ce in ce mai alerti si le va fi greu sa intre in somn fara o tranzitie si un mediu de somn propice.

Calitatea si cantitatea somnului la varsta aceasta sunt mai importante decat modul de adormire. Somnul in miscare – carucior, masina, leganat pe picioare sau in leagane de bebelusi care mentin miscarea si pe timpul somnului – este unul slab calitativ. Miscarea il opreste pe bebe sa intre in somn profund si el se va trezi din ce in ce mai des – la fiecare tranzitie dintr-un ciclu de somn in altul.

Recomandare: Incercati sa pastrati mare parte din somnul de zi al nou-nascutilor acasa, intr-un mediu linistit. Cu cat nou-nascutii au mai putina stimulare in intervalele in care stau treji, cu atat adormirea va  fi mai usoara si somnul va fi mai inalt calitativ. Chiar daca pare greu acum, bebelusul isi va schimba programul de somn treptat, si va fi din ce in ce mai usor sa faceti si alte activitati in afara timpului de somn.

Mediul de somn sanatos va fi aliatul vostru in tranzitia spre somn pe mai departe. Daca mentinem un mediu de somn intunecat, cu un sunet de fond care sa il ajute pe bebe sa reproduca mediul intrauterin, daca facem tranzitia spre somn treptat, oferindu-i lui bebe cat mai multe indicii ca urmeaza somnul, veti construi o baza sanatoasa pentru un somn bun.

 

Asteptarea 4: Nou nascutii alaptati se vor trezi mai des decat cei care primesc lapte praf

Realitate : Stomacul nou nascutilor are aceeasi dimensiune si ei au aceeasi nevoie de hrana. Studiile au aratat ca trezirile pentru hrana pe timpul noptii nu sunt direct influentate de tipul de lapte pe care il oferim. De-a lungul experientei mele am putut observa si bebelusi alaptati care si-au redus natural mesele – ramanand la 6 luni cu o singura masa pe noapte, precum si bebelusi alaptati care au mentinut 7-8 treziri pe noapte pana la 1 an. Diferenta dintre aceste comportamente este data de invatarea abilitatii de adormire – sau diminuarea tehnicilor de „pacalire” a acestora spre somn.

Recomandare: Incepand cu varsta de 6-8 saptamani, puteti incerca treptat sa il puneti pe bebe la somn acolo unde va doriti sa doarma si in viitor. Daca faceti co-sleeping, aranjati patutul bebelusului langa patul vostru si pastrati mereu somnul acolo. Daca va doriti ca bebe sa doarma in patutul lui, acum este momentul cand este ideal sa il puneti in patut la fiecare somn. La aceasta varsta se dezvolta sistemul de asteptari  si bebelusii invata foarte repede pasii pe care parintii ii fac pentru adormirea – si trezirea lor. Somnul nou-nascutilor va fi direct influentat de ceea ce faceti acum pentru stabilirea igienei de somn.

 

Asteptarea 5: Parintii nu vor mai dormi niciodata bine

Realitate : Parintii pot relua un ritm de somn sanatos dupa primele luni de  viata ale bebelusului. Fie ca il alaptati pe cel mic sau ii oferiti lapte praf, va veti trezi la cel putin 3 ore in primele saptamani de viata pentru a-i oferi hrana. O data cu trecerea saptamanilor, spre 5-6 luni – cei mai multi bebelusi renunta treptat la cate o masa de noapte, pana cand spre 8-9 luni raman cu una singura sau cu niciuna.

Recomandare: Pentru a va bucura atat voi cat si bebelusul vostru de beneficiile unui somn sanatos, este indicat sa il ajutati pe bebe sa invete adormirea si readormirea.  Dupa varsta de 4 – 6 luni si de multe ori si mai devreme, bebelusii detin abilitatea de a adormi singuri, atat timp cat formeaza asocierile de somn pozitive. Ei au insa nevoie sa le oferim aceasta sansa. Daca mentinem un comportament in afara controlului lui bebe – leganat, plimbat pana la adormire – ei nu vor putea invata si nu se vor simti in siguranta pe parcursul somnului. Acestia vor fi bebelusii si parintii care vor avea un somn slab calitativ si care vor suferi de efectele negative ale privarii de somn – uneori cronice.

Daca aveti un nou-nascut si vreti sa aflati mai multe informatii despre cum il puteti ajuta pe sa doarma mai bine, sunt aici sa va ajut: www.somnicdepitic.ro