Publicat pe

Somnic de Pitic, cel care aduce somnul odihnitor bebelușilor: apariții media

Prin platforma Somnic de Pitic, de mai bine de 6 ani, ofer soluții pentru somnul odihnitor al copiilor. Le vin în ajutor părinților aflați în căutarea unor sfaturi specializate și metode blânde, care pun bunăstarea bebelușului pe primul plan, cu ghiduri și consultații individuale. Împreună, creăm povestea de noapte bună a micuților și sprijinim dezvoltarea armonioasă a lor.

Somnic de Pitic se bucură de recunoaștere atât din partea clienților, cât și din partea presei și bloggerilor de specialitate din domeniu. Publicații precum Qbebe sau Baby Unica sunt printre cele care au vorbit, de-a lungul timpului, despre beneficiile ghidurilor și serviciilor disponibile pe site, descriindu-le drept „cel mai de încredere aliat al părinților care vor să își ajute bebelușul să doarmă bine”, un program care „îmbină cu succes necesitățile și stilurile de viață ale tuturor membrilor familiei, fără compromisuri în privința creșterii armonioase a unui copil sănătos și fericit.

Mai jos, poți găsi lista completă a aparițiilor Somnic de Pitic în media:

Publicat pe

Tulburări de somn la copii în funcție de vârstă: cauze posibile și recomandări

În ciuda eforturilor noastre, de a stabili o rutină sănătoasă de somn pentru copii încă de când se nasc, există situații în care somnul lor este împiedicat, întârziat sau întrerupt de anumite afecțiuni, de regresiile de somn sau de tulburări de somn pe care trebuie să le urmărim și la nevoie, să le discutăm cu medicul pediatru sau cu un specialist in somnul copiilor.

Tulburări de somn la bebeluși

În această etapă, somnul bebelușilor diferă foarte mult de cel al unui copil mai mare sau al unui adult. La bebeluși, ciclurile de somn nu se leagă între ele, ci sunt întrerupte de treziri parțiale sau complete.

În plus, sistemul nervos al nou-născuților și bebelușilor nu este încă maturizat, și vom observa deseori mișcări sau reacții precum tremor al buzelor și bărbiei, mișcări necontrolate ale mâinilor și picioarelor, expresii ale feței ce pot semăna cu plânsul sau durerea, etc. În cazul în care aceste manifestări nu sunt violente și nu durează mai mult de 1-2 minute, nu este necesar să ne îngrijorăm sau să trezim copilul.

Mulți părinți se duc imediat cu gândul la un caz de pavor nocturn la bebeluși, numit și teroare nocturnă. Adevărul este însă că pavorul nocturm apare rareori la copii atât de mici, el fiind o tulburare de somn frecventă la copiii de 3-4 ani.

La ce trebuie să fim atenți în cazul bebelușilor este seria de afecțiuni medicale care pot influența în mod negativ somnul: colicii, refluxul gastroesofagian, apneea în somn și riscul de sondrom al morții subite a sugarului.

De ce gem și se foiesc bebelușii în somn

Așa cum explicam anterior, cea mai comună cauză a mișcărilor în somn ale bebelușilor sunt manifestările sistemului nervos, care nu poate controla încă tot sistemul muscular. În cazul în care bebelușul se foiește, geme, și se trezește mai des decât ar fi normal (la intervale de 1,5 – 2 ore) poate fi vorba despre colici sau despre un disconfort fizic cum ar fi contracturile musculare sau poziția incomodă în pătuț.

Cum la această vârstă bebelușii se întorc singuri foarte greu de pe o parte pe alta, semnalează disconfortul prin gemete, foială sau chiar plâns.

Tulburări de somn la copii de 1 an

La copiii care împlinesc un an, tulburările de somn apar cel mai frecvent din cauza maturizării treptate a sistemului nervos și a evoluției programului de somn. Copilul petrece acum mai mult timp treaz, este stimulat de mult mai multe activități, alimentația sa s-a schimbat, și poate că deja nu mai este alăptat sau primește mult mai puțin lapte de la mamă.

Deși la această vârstă tindem să slăbim disciplina rutinei de somn, este important să știm că asocierile de somn încă există și încă au un rol esențial în calitatea somnului copilului. Dacă somnul este agitat, copilul adoarme greu sau se trezește devreme, trebuie să acordăm atenție întâi rutinei sale de somn: adoarme în fiecare seară la ora recomandată (19:00 – 19:30), doarme suficient ziua, avem o rutină de culcare care induce somnul prin calmare.

Tulburări de somn la copii de 2 ani

Atunci când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, puteți observa că uneori se trezește și plânge sau poate fi dificil să îl liniștiți. Motivul este apariția coșmarurilor, care pot continua și în următorii ani, până la perioada preșcolară. Coșmarurile au loc în faza de somn REM, în care copilul visează și sunt rezultatul unei combinații între memoria evenimentelor de peste zi și imaginație.

Abia după vârsta de 3 ani, copiii își pot da seama și vă pot spune că au visat ceva ce i-a speriat. Până atunci, cel mai bun indiciu este dat de somnul extrem de agitat, cu treziri bruște însoțite de plâns.

Coșmarurile sunt normale și constituie un lucru obișnuit în copilărie. Copiii încep să aibă abilități cognitive avansate, imaginație și încă le este dificil să facă distincția între vis și realitate în timpul nopții.

În această etapă este util să începeți să îi explicați că astfel de vise urâte vin și pleacă, spuneți-i că este în siguranță, că sunteți lângă el. De asemenea, puteți să îi explicați că unele vise pot părea foarte reale și că este normal să se sperie. Puteți să îi îmbrățișați și să îi consolați.

Dacă aveți deja conversații cu copilul și vă povestește ce îl sperie în vise, nu alimentați convingerile despre monștri – dacă copilul vorbește despre monștri sau fantome nu intrați niciodată în capcana de a alunga monstrul sau fantoma. Acest lucru nu o să facă decât să îi confirme copilului că există, și trebuie să faceți ceva ca să îi alungați. ÎNTOTDEAUNA spuneți-i că lucrurile acelea înspăimântătoare pe care le visează sunt doar vise, nu există.

Deși poate părea dificil, mențineți aceleași reguli pentru somn ca și înainte. Ideal este ca în timp, copilul să fie capabil să se liniștească singur după un coșmar, pentru a nu fi dependent de prezența părinților. Altfel, cel mic va avea tentația de a veni în patul părinților sau de a vă chema în camera lui în fiecare noapte, chiar și dacă nu a visat urât, fiindcă prezența părinților îi oferă confort, siguranță și impresia că astfel nu va mai avea coșmaruri.

Dacă se întâmplă des ca somnul să fie întrerupt de coșmaruri, reduceți expunerea la desene animate, jocuri sau povești cu personaje înfricoșătoare, ce pot alimenta visele urâte.

Tulburări de somn la copii de 3 ani

La 3 ani, copiii nu se pot confrunta doar cu coșmaruri, ci și cu terorile nocturne. În timp ce coșmarul apare în mod normal în a doua parte a nopții, terorile nocturne apar în prima parte a nopții. Denumite și terori din timpul somnului sau stimuli derutați, terorile nocturne se manifestă prin: plâns, agitație, țipete, unii copii pot avea ochii deschiși și pot părea treji, unii copii pot chiar să vorbească și de cele mai multe ori sunt speriați de ceva.

Spre deosebire de coșmaruri, care de multe ori sunt povestite de copii dimineața sau imediat după trăirea din noapte, în cazul terorii nocturne copilul nu își mai amintește nimic dimineața.

O teroare nocturnă apare atunci când copilul iese din somnul profund. Spre deosebire de coșmaruri – care sunt vise – și se întâmplă în faza de somn REM (mișcări rapide ale ochilor), terorile nocturne nu sunt vise urâte.

Asigurați-vă că urmează programul de somn recomandat pentru vârsta sa. Cei mai mulți copii care se confruntă cu terori nocturne sunt privați de somn sau nu dorm cât au nevoie pentru vârsta lor.

Terorile nocturne trec în mod normal de la sine, cu vârsta. Dacă simțiți că are episoade de terori nocturne mai mult de 1 lună, ideal ar fi să contactați un somnolog, psiholog sau pediatru, pentru a discuta mai mult despre cauzele posibile sau factorii declanșatori.

Tulburări de somn la copiii de 4 – 10 ani

După vârsta de 4 ani, majoritatea copiilor încep o formă sau alta de educație, fie ea creșă, grădiniță sau școală, și împart necesarul de somn între somnul de noapte și un singur somn de zi, după masa de prânz.

Majoritatea tulburărilor de somn la copii apar din trei mari motive:

  1. Suprastimulare și oboseală – contrar așteptărilor, un copil care este epuizat, care nu doarme suficient și nu se odihnește, va părea foarte energic. Este motivul pentru care mulți părinți cad în capcana lui „nu vreau să dorm” și își culcă copiii mult prea târziu sau sar peste somnul de prânz.
  2. Lipsa unui program strict de somn – ora de culcare, ora de trezire si intervalul pentru somnul de prânz trebuie să fie menținute în fiecare zi, indiferent de diferența între zilele de grădiniță și weekend și diferența dintre zilele acasă și zilele la bunici sau în vacanță.
  3. Coșmaruri și terori nocturne – la această vârstă, copiii ar trebui să se poată liniști singuri după un coșmar, însă părinții pot preveni apariția acestora prin reducerea timpului petrecut în fața ecranelor și reducerea expunerii la filme, desene animate și jocuri extrem de violente.

De ce plâng și tresar copiii noaptea în somn

Dacă plânsul are loc în timpul somnului, și nu după o trezire bruscă, este cel mai probabil vorba despre o teroare nocturnă. Astfel de manifestări nu sunt o problemă dacă nu durează mai mult de 1-2 luni și nu au loc în fiecare noapte.

Când terorile nocturne și episoadele de plâns devin o îngrijorare pentru părinți, fiindcă manifestările în somn ale copilului sunt foarte violente, este recomandată consultația cu un terapeut.

În cazul tresăririlor, ele se pot datora atât unor coșmaruri sau terori nocturne, cât și unor reflexe motorii caracteristice copiilor sub un an. Dacă tresăririle durează doar câteva minute, nu sunt frecvente și nu sunt însoțite de spasme, sunt mișcări perfect normale și deloc îngrijorătoare, așa cum este și tremurul pleoapelor în timpul somnului.

Uneori, tresăririle pot fi și reacții la schimbări din mediul înconjurător, care nu sunt însă suficient de puternice încât să trezească copilul. De exemplu, cel mic poate tresări în somn daca s-a auzit un zgomot puternic în camera alăturată sau dacă a fost așezat în pătuț după ce a adormit în brațe.

De ce se trezesc copiii noaptea

Cauzele trezirii din somn în timpul nopții pot fi multiple, și în general părinții trebuie să verifice mai multe aspecte reușind, prin eliminare, să identifice cauza sau cauzele trezirilor repetate.

Iată o listă scurtă de lucruri care pot influența somnul copilului și îl pot trezi în timpul nopții:

  1. Salteaua este comodă și copilul doarme într-o poziție corectă?
  2. Temperatura și umiditatea din cameră sunt cele recomandate și copilul nu este transpirat în zona cefei?
  3. Există accesorii în pat care îl pot incomoda în timpul somnului – pături, perne, jucării?
  4. Copilul a adormit la ora obișnuită, după rutina din fiecare seară?
  5. Copilul a dormit suficient în ultimele 24 de ore, luând în calcul somnul din ultima noapte și somnul de pe timpul zilei de astăzi?
  6. Există semne de boală precum febră, durere, disconfort?
  7. S-a produs astăzi sau recent o schimbare în rutina și stilul de viață al familiei – schimbarea persoanelor cu care stă copilul, schimbarea programului de ieșit în parc, etc.?
  8. Am schimbat ceva radical în alimentația copilului, care ar putea influența nivelul de energie și digestia acestuia?

În funcție de experiența fiecărui părinte cu copilul său, această listă poate fi completată cu diferite sensibilități sau aspecte specifice. În cazul în care trezirile copilului în timpul nopții nu pot fi puse pe seama aspectelor ce țin de rutina de somn, puteți discuta cu un medic pediatru pentru sfaturi suplimentare.

Publicat pe

Câte ore trebuie să doarmă un copil în funcție de vârstă

Pentru toți copiii, încă de când se nasc, somnul și alimentația sunt cei mai importanți factori ai unei creșteri armonioase. Somnul copilului este foarte diferit de cel al adulților și trece, mai ales în primii doi ani, prin multiple schimbări. Necesarul de odihnă se schimbă de la lună la lună în primul an, și apoi de câteva ori pe an odată ce copilul se apropie de vârsta de trei ani.

Importanța somnului la copii

Nou-născuții, bebelușii și copiii au nevoie de somn pentru a avea o dezvoltare optimă, atât din punct de vedere fizic cât și emoțional . În timpul somnului organismul bebelusului se concentreaza pe „sarcinile” interne precum: dezvoltarea creierului, dezvoltarea sistemului imunitar, dezvoltarea digestiei, repararea țesuturilor, reglarea emoțională etc.

De exemplu, un strat de grăsime numit mielină se formează în jurul fibrelor nervoase în timp ce bebe doarme, iar cercetările recente arată că legăturile dintre emisferele stânga și dreapta ale creierului copiilor sunt întărite în această perioadă. Nu în ultimul rând, activitatea creierului în timpul somnului are un efect direct asupra capacității unui copil de a învăța și poate avea un efect chiar și în tulburările de dezvoltare și de dispoziție.

Un bebeluș sau copil neodihnit, cu probleme de somn care îl împiedică să doarmă suficient, va fi epuizat, lipsit de răbdare, va avea des tantrumuri, va fi mai puțin vesel și curios să învețe lucruri noi, poate avea dificultăți digestive, neurologice și de sistem imunitar. Starea emoțională a unui copil va fi în permanență influențată de cantitatea și calitatea somnului de care acesta beneficiază.

Pentru părinți și îngrijitori, ideal este ca somnul copilului și calitatea acestuia să reprezinte o prioritate în creșterea copilului, indiferent de stilul de viață al familiei.

Iată cât trebuie să doarmă copiii în fiecare zi, în funcție de vârstă:

La ce oră trebuie să se culce copiii?

Ora de culcare a copiilor se schimbă odată ce aceștia cresc, însă este important să înțelegem că cei mici au nevoie de mai mult somn decât noi, adulții. De aceea, ora lor de culcare va fi mereu mai devreme decât ora la care merge la culcare restul familiei. Unul dintre cele mai frecvent întâlnite motive pentru care copiii nu dorm suficient este că merg la culcare foarte târziu, fiindcă părinții își doresc să petreacă cât mai mult timp împreună sau pentru că pun pe primul loc dorința copiilor de a amâna somnul în favoarea altor activități, la ore la care ar trebui să doarmă.

Disciplina somnului este esențială și este important ca cei mici să adoarmă la aproximativ aceeași oră în fiecare seară, cu o flexibilitate de maxim 20-30 de minute. Este cert că cel mic nu va adormi ca un ceas elvețian, la exact aceeași oră seară de seară. Aici intervine însă importanța rutinei de culcare. Acest mic „program” de pregătire pentru somn, pe care fiecare familie îl adaptează după preferințe și după experiență, are rolul de a induce o stare de calm, de a elimina agitația și dorința de activitate, și de a induce somnul într-un mod cât mai delicat.

În primele două luni de viață, copilul doarme atât de mult, încât intervalele de somn de peste zi se vor îmbina cu intervalele de somn mai lungi, de noapte. De aceea, la nou-născuți nu se pune problema unei ore de culcare, ci mai degrabă a unei rutine de culcare de seară, recomandată în intervalul 20:00 – 21:00. După 6-8 săptămâni creierul copilului se dezvoltă, și acesta începe să aibă momente mai calme între episoadele de somn scurt. Acesta este momentul când ora de culcare de seara scade la 19:00 sau chiar mai devreme. Oricât de dificil ar părea, este cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru copilul dumneavoastră. Fiecare jumătate de oră cu care depășiți ora la care au nevoie în mod natural să se culce se va reflecta într-un somn necorespunzător și într-un somn agitat, cu multiple treziri nocturne și treziri foarte matinale a doua zi dimineață.

În prima parte a nopții, organismul copilului se regenerează. In faza de somn adânc secretă hormoni de creștere, iar celulele specializate din organism luptă în mod natural pentru a le omorî pe cele bolnave. Toate acestea se întâmplă în prima parte a nopții – până la ora 1 sau 2 a.m. Cu cât îi culcăm mai târziu  pe cei mici, cu atât îi oferim organismului lor mai puține șanse să se refacă.

La bebelușii mai mari și la copiii de 2-3 ani, ora de culcare trebuie să rămână în continuare în intervalul 19:00 – 20:00.

Tabel cu programul de somn al copiilor

În tabelul de mai jos veți găsi recomandările cu privire la orele ideale pentru adormire și trezire din somnul de noapte, și intervalele propuse pentru somnurile de peste zi, în funcție de frecvența lor, explicată în secțiunile anterioare.

Ce să faci când copilul doarme prea mult

Când un copil doarme prea mult este în general un semn că programul său de somn nu este unul regulat și că în anumite zile este mai obosit din cauza lipsei de somn. Un alt motiv ar putea fi o afecțiune medicală care induce somnolență și pe care cel mic nu o poate indica fiindcă nu simte nepărat durere sau disconfort: o răceală, o infecție, etc. Dacă programul de somn al copilului este stabilit și respectat conform recomandărilor, puteți discuta cu pediatrul pentru a analiza o eventuală afecțiune.

Ne putem referi la un somn prea lung și atunci când vorbim despre somnul de peste zi. Mai  ales la copiii de peste un an, este important să notăm și respectăm durata recomandată a somnului de peste zi, fie că are loc într-o singură repriză sau în două. Somnul prea lung pe parcursul zilei poate afecta rutina de culcare și calitatea somnului de noapte.

Dacă observăm un somn prea lung care nu are legptură cu afecțiuni medicale sau cu suprastimularea copilului, îl putem trezi cu blândețe, în diferite moduri: putem trage draperiile și lăsa lumina să pătrundă în încăpere, îl putem mângâia ușor, îi putem vorbi sau cânta la un volum redus, putem opri zgomotul alb dacă cel mic obișnuiește să îl aibă pornit pe toată durata somnului, etc.

Ce se întâmplă daca cel mic doarme prea puțin

Dacă observăm de-a lungul mai multor zile că bebelușul sau copilul nu doarme suficient, trebuie să investigăm următoarele planuri:

  • A intervenit o schimbare în rutina sa de somn care îl împiedică să adoarmă la timp?
  • Există factori perturbatori care îl trezesc prea repede din somn?
  • Există afecțiuni medicale sau probleme care îi afectează somnul, precum apnee, reflux gastroesofagian, colici, răceli, nas înfundat, dureri musculare, etc.?
  • Copilul nu are o rutină strictă de somn care urmărește un program precis?
  • Există diferențe, de la zi la zi, cu privire la locul unde doarme copilul, cine îl culcă, etc.?

Important de reținut este că orice copil, indiferent de vârstă, poate să doarmă bine și suficient! Dacă acest lucru nu se întâmplă, trebuie să identificăm cauza, pornind de la primele elemente ale unei igiene bune de somn: mediul de somn, rutina de somn și programul de somn adaptat varstei.

Bebelușii și copiii au nevoie de rutină pentru a se adapta la viața din afara burticii mamei. Iar noi, ca părinți, avem rolul de a îi ajuta să beneficieze de confortul și siguranța oferite de un program de somn corect.

Publicat pe

Ritmul circadian la bebelusi: care sunt orele de somn recomandate

Ce este ritmul circadian si in ce masura ne influenteaza somnul

Ritmul circadian, sau asa cum mai este numit, ritmul nictemeral, este ciclul de procese biologice prin care trec toate fiintele vii pe parcursul unui interval ce corespunde cu durata unei zile intregi. Ritmul circadian se traduce in doua cicluri, cel de veghe si cel de somn, iar din punct de vedere biologic, aceste doua cicluri sunt strans legate de schimbarile ce au loc in natura: trecerea de la noapte la zi si trecerea de la caldura la frig. Altfel spus, ritmul circadian actioneaza ca un ceas biologic care ne dicteaza, in functie de momentul zilei, daca ar trebui sa dormim, sa fim activi, sa mancam sau sa consumam mai multa energie.

Datorita stilului de viata al oamenilor inca din timpuri stravechi, impartirea intre orele de somn si cele de activitate se face destul de simplu pe baza rasaritului si apusului – organismul nostru este „programat” sa se trezeasca dimineata plin de energie si sa incheie ziua atunci cand se intuneca.

Interesant este, de exemplu, si faptul ca in intervalul aproximativ 9 seara – 2 dimineata au loc cele mai intense procese de refacere a rezervelor de energie, intarire a sistemului imunitar, crestere si regenerare celulara. Un fel de program intens de reparare a tuturor lucrurilor ce nu functioneaza corect in corpul nostru. Este principalul motiv pentru care toti specialistii ne recomanda sa mergem la culcare cat mai devreme, pentru a „prinde” cat mai multe ore de somn inainte de 12 noaptea. Cu cat dormim mai mult in intervalul 9 seara – 2 dimineata, cu atat beneficiem mai mult de procesele benefice ce au loc in organism.

Iar aceste procese nu au loc doar in cazul adultilor, ci si al bebelusilor si copiilor. Aceasta fereastra de ore pe care bebelusul trebuie sa le petreaca obligatoriu dormind este o resursa extrem de valoroasa pentru o dezvoltare armonioasa a celor mici.

Diferentele dintre ritmul circadian al adultilor si cel al bebelusilor

Ritmul circadian al copiilor se formeaza inca din primele luni de viata, iar rolul parintilor este extrem de important pentru ca cei mici sa se dezvolte urmand o rutina sanatoasa pentru un ciclu de 24 de ore, in functie de varsta lor. Statisticile arata ca, in medie, ritmul circadian al bebelusilor se maturizeaza in jurul varstei de 4 luni.

Parintii sunt cei care trebuie sa expuna bebelusul unei alternante corecte intre zi si noapte. Asa cum explicam in articolul Somnul bebelusilor in primele luni de viata, copiii trebuie sa doarma intotdeauna intr-o camera intunecata, pentru ca somnul lor sa fie asociat cu „noaptea” sau „intunericul”. In paralel, in orele de veghe, bebelusul trebuie sa fie expus luminii naturale pentru o asociere intre conceptul de „zi” si activitatile precum joaca, plimbarile, hranitul.

O atentie sporita trebuie acordata si orelor de seara si luminii artificiale. Cand pregatim bebelusul pentru culcare si incepem rutina de seara, lumina artificiala din camere trebuie sa fie redusa pentru a induce creierului senzatia de somn, un „apus” fals sau o reducere a luminii din mediu. Ajutam astfel si secretia de melatonina, ce are loc majoritar atunci cand stam in intuneric. Lumina nu se aprinde nici in timpul noptii, cand bebelusul se trezeste si nu sunt recomandate nici lampile de veghe care lumineaza puternic. In ciuda miturilor, bebelusilor si copiilor nu le este frica de intuneric; afla mai multe despre somnul bebelusilor.

Aceste rutine si alternanta intre noapte si zi, ajutate de accesorii precum draperii sau jaluzele, trebuie mentinute desi observam ca bebelusul nostru se trezeste la ore diferite pe parcursul zilei si noptii. Este un proces de durata, insa dupa doar cateva luni vom observa ca cel mic se adapteaza si va raspunde mai usor la stimuli precum intunericul si lumina naturala. In perioadele in care gasiti adaptarea dificila, puteti cere ajutorul unui consultant in somnul copilului, care va poate oferi sfaturi concrete si personalizate, usor de aplicat.

Etapele somnului la bebelusi

Ca si in cazul adultilor, bebelusii trec prin mai multe etape in timpul somnului. Pentru adulti, cele trei etape ale somnului sunt somnul usor, somnul adanc si REM – perioada in care visam, si desi deseori ni se pare ca am dormit adanc intreaga noapte, ca un „bustean”, adevarul este ca am fost de multe ori partial treji sau intr-un somn foarte usor.

In cazul bebelusilor, primele luni de viata sunt caracterizate de doua etape de somn: somnul activ, destul de asemanator cu somnul REM al adultilor, si somnul linistit. In timp ce adultii trec printr-un ciclu de somn la fiecare 90-100 de minute, bebelusii parcurg un ciclu de somn si incep unul nou in doar 50-60 de minute.

Somnul activ

Spre deosebire de adulti, bebelusii incep un ciclu al somnului cu somnul activ sau somnul REM. In plus, petrec mult mai mult timp in aceasta etapa a somnului decat adultii: peste 50% in cazul nou-nascutilor si bebelusilor si doar 20% in cazul adultilor.

Somnul activ este caracterizat, asa cum ii spune si numele, de multe miscari involuntare ce pot sa te faca sa crezi ca bebelusul este treaz: poate sa imite suptul, sa dea din maini si din picioare, sa se intinda sau sa stranga genunchii la piept, sa zambeasca sau sa se incrunte. Este inca o diferenta fata de somnul adultilor, care experimenteaza asa numita paralizie musculara in timpul somnului REM, cand nu se misca absolut deloc.

Este important sa intelegem aceste particularitati ale somnului bebelusului, pentru a nu interveni atunci cand nu este de fapt necesar si un bebelus care pare agitat este de fapt in etapa de somn activ. Mai multe sfaturi legate de comportamentul bebelusilor in timpul somnului sunt incluse si in pachetele de somn create ca sprijin pentru parintii la inceput de drum in aceasta minunata perioada din viata lor.

Somnul linistit

Intre somnul activ si somnul linistit pot sa existe si scurte perioade de somn de tranzitie, in special la nou-nascuti. Abia in etapa de somn linistit bebelusii incep sa para cu adevarat adormiti, miscarile corporale se reduc si respiratia devine regulata si lenta. Copilul va petrece aproximativ 20 de minute in aceasta etapa de somn, dupa care fie se trezeste complet, fie incepe un alt ciclu de somn, cu etapa de somn activ.

In etapa de somn linistit, bebelusul raspunde mai greu la stimuli si ne dam cu usurinta seama ca este intr-un somn mai adanc, mai calm.

Adaptarea nou-nascutului la ritmul circadian zi-noapte

Asa cum mentionam la inceputul acestui articol, adaptarea unui nou-nascut la alternanta intre zi si noapte si implicit formarea unui ritm circadian normal cade in sarcina adultilor. Cu cat bebelusul este expus mai corect unui ritm normal cu diferente usor de recunoscut intre zi si noapte si veghe si somn, cu atat ritmul sau circadian se va forma mai usor si mai rapid.

Trebuie sa avem insa rabdare, sa fim consecventi, si sa ajutam nou-nascutul sa se linisteasca pentru a intra intr-un nou ciclu de somn, prin reducerea luminii, folosirea zgomotelor albe si inlaturarea oricarui stimul. In primele saptamani de viata programul de somn va ramane haotic si vom observa ca in general nou-nascutul se trezeste dupa fiecare ciclu de somn de 50-60 de minute sau ramane adormit doar timp de maxim 2 cicluri de somn.

Rolul hormonilor de somn: melatonina

Un alt element care ajuta la reglarea ciclului somn-veghe este secretia hormonului melatonina, ce incepe sa aiba loc in jurul varstei de 3 luni. Este important sa stim ca glanda pineala secreta melatonina in perioada semnalizata de ritmul circadian ca fiind noapte sau momentul potrivit pentru odihna. Secretia de melatonina depinde si de lipsa luminii si este practic semnalul pe care il primeste creierul uman ca trebuie sa doarma, etapa in care apare si senzatia de somn.

Iata ca si din acest punct de vedere, somnul in intuneric si rutina de culcare pastrata in intuneric sau la o lumina de intensitate redusa sunt extrem de importante. Expunerea bebelusului la lumina in momentele nepotrivite inhiba secretia de melatonina si, in timp, da peste cap sincronizarea intre ritmul circadian si activitatea glandei pineale.

Orele de somn si de veghe la bebelusi

Pentru ca in cazul bebelusilor nu putem vorbi despre doua perioade mari ale intervalului de 24 de ore – noaptea pentru somn si ziua pentru activitate – ritmul lor circadian se formeaza treptat prin trecerea de la multiple etape de somn pe zi la concentrarea majoritatii somnului pe timpul noptii, cu doar 2-3 intervale de somn in timpul zilei.

Echilibrul dintre acestea trebuie pastrat si adaptat pe masura ce bebelusul creste, in concordanta cu necesarul sau de somn si de durata perioadelor in care poate sta treaz.

Somnul la nou-nascuti

Nou-nascutii dorm pana la 16-18 ore pe zi, in reprize scurte, dispersate de-a lungul a 24 de ore. In timp ce in primele zile de viata, trezirile se petrec in general dupa unul sau doua cicluri de somn, pe masura ce nou-nascutul se apropie de varsta de o luna, va incepe sa doarma pentru perioade din ce in ce mai lungi noaptea. Este un prim semn ca ritmul sau circadian se regleaza si organismul sau incepe sa recunoasca momentele zilei.

Somnul nou-nascutilor este deseori interpretat ca fiind agitat, din cauza miscarilor pe care le fac in timpul somnului activ. Este unul dintre motivele pentru care multi nou-nascuti sunt infasati sau imbracati cu accesorii ce ii impiedica sa isi zgarie fata din greseala.

Acest somn concentrat in etapa activa nu este intamplator, ci are si un rol comportamental extrem de important. In etapa de somn activ, nou-nascutii se pot trezi mai usor si mai rapid in prezenta unui stimul. Specialistii confirma, de exemplu, ca cei mai multi nou-nascuti care isi pierd viata din cauza sindromului de moarte subita a sugarului, se aflau in etapa de somn linistit, iar organismul lor nu a reactionat in timp util la lipsa de oxigen. In etapa de somn activ, astfel de situatii sunt mai usor de evitat fiindca somnul nou-nascutului se va intrerupe rapid daca ceva nu este in regula.

Somnul la bebelusii intre 1 si 6 luni

Perioadele de somn incep sa fie putin mai lungi, in special pe timpul noptii. La aceasta varsta, bebelusii incep deja sa formeze asocieri de somn, rutina impusa de catre parinti isi face simtite beneficiile, iar statisticile arata ca aproximativ 50% dintre bebelusii care se apropie de varsta de 5-6 luni reusesc deja sa doarma si timp de 5 ore legate in timpul noptii.

Perioadele mai lungi de somn inseamna si un pas in plus in reglarea ritmului circadian, prin legarea mai multor cicluri de somn in perioada zilei pe care organismul o considera importanta pentru odihna. Si mai important este ca in conditiile ideale – intuneric, lipsa stimulilor auditivi – multi bebelusi incep sa se autolinisteasca daca au momente scurte de veghe si pot adormi singuri din nou in doar cateva minute.

Somnul la bebelusii intre 6 si 12 luni

Dupa implinirea varstei de 6 luni, putem considera in cazul majoritatii bebelusilor, ca ritmul lor circadian este pe deplin dezvoltat si implicit, ceasul lor biologic incepe sa functioneze asa cum ar trebui.

Vom observa, de exemplu, ca bebelusul raspunde mult mai usor la rutina de seara, incepe sa fie obosit imediat ce se lasa intunericul, si se trezeste foarte aproape de rasarit. Pe parcursul noptii, va dormi timp de mai multe ore legate, uneori chiar si intreaga noapte, fiindca organusmul sau recunoaste deja aceasta perioada a ciclului de 24 de ore ca perioada cu liniste, intuneric, potrivita pentru somn.

Cu toate ca somnul de noapte devine mai inchegat, bebelusii de aceasta varsta au nevoie in continuare de macar doua reprize de somn pe timpul zilei, pentru a completa un necesar de somn de 14-16 ore.

Cum stabilim programul de somn

Programul de somn se stabileste in functie de varsta bebelusului si de necesarul acestuia de somn pe masura ce creste. In pachetele de somn pe care vi le pun la dispozitie sunt detaliate toate etapele si caracteristicile pe care trebuie sa le luati in calcul. Trebuie sa retinem si sa fiecare bebelus este unic si in ciuda respectarii recomandarilor generale, parintii se pot lovi de situatii in care au nevoie de ajutorul unui consultant in somnul copilului.

Regulile de baza pe care parintii trebuie sa le cunoasca si aplice sunt:

  1. Toti copiii cu varsta pana la un an trebuie sa adoarma obligatoriu seara inainte de ora 20:30, pentru o adaptare corecta la ciclul de somn de noapte.
  2. Intre ultimul somn de zi si somnul de seara trebuie sa existe o pauza de veghe de minim o ora si jumatate pentru nou-nascuti si aproximativ 3 ore pentru bebelusii mai mari de 4-5 luni. In acest mod ne asiguram ca exista un raspuns corect la rutina de seara, copilul este obosit si poate adormi linistit.
  3. Inaintea oricarui somn, fie el de zi sau de noapte, trebuie sa existe o rutina de adormire ce implica si reducerea luminii, pentru ca bebelusul sa asocieze somnul cu intunericul.

Somnul de dupa-amiaza

Rutina de somn a unui bebelus depinde in totalitate de eforturile parintilor, importante nu doar in privinta adormirii de seara, ci si a reprizelor de somn de peste zi. Echilibrarea corecta a somnului in timpul zilei poate insemna si succesul unui somn de noapte legat si odihnitor.

Mai ales la bebelusii cu varsta peste 3-4 luni, odata ce numarul de reprize de somn din timpul zilei incepe sa se reduca, parintii trebuie sa fie consecventi in a stabili si mentine o rutina de somn cu ore specifice de adormire si trezire. De exemplu, un somn de pranz intarziat cu doar jumatate de ora poate da peste cap o rutina de adormire de seara.

Somnul de dupa-amiaza, care la copiii de 9-12 luni ajunge sa fie impartit in doar doua reprize de somn in timpul zilei, trebuie sa fie corect incadrat in programul bebelusului, la intervale de timp regulate, intre activitati precum hranirea, joaca, plimbarile. Cu o rutina corecta de adormire, bebelusul va adormi si daca nu pare obosit sau da semne ca ar vrea sa continue sa se joace, desi este ora programata pentru somn.

Importanta rutinei de somn: sfaturi pentru parinti

Majoritatea parintilor recunosc faptul ca, in afara de procesul de hranire si alaptare, somnul bebelusilor este cea mai mare provocare cu care se confrunta in primele luni. Recomandam tuturor parintilor sa nu ezite sa ceara ajutorul specialistilor, fiindca un astfel de gest nu inseamna ca sunt parinti cu mai putina grija fata de copilul lor, ci din contra.

Sfaturile unui specialist acreditat va pot ajuta sa mentineti armonia din familie si pot reduce starile de anxietate ale parintilor, pe care bebelusii le resimt intotdeauna. Nou-nascutii si bebelusii au nevoie de un mediu cald, in care sa se simta in siguranta datorita afectiunii parintilor. Din acest motiv si nu numai, parintii fericiti, linistiti si increzatori in eforturile lor sunt o temelie esentiala pentru dezvoltarea unui bebelus sanatos.

In privinta rutinei de somn, parintii trebuie sa inteleaga ca in ciuda dificultatilor, a noptilor dificile, a momentelor in care nu inteleg de ce bebelusul lor plange si cum il pot ajuta, eforturile depuse pentru a mentine un program strict sunt o investitie in viitorul copilului lor, care se va dezvolta armonios si cu o atitudine corecta fata de somn.

Iata cateva sfaturi care va pot fi utile si va pot motiva sa depasiti perioada de adaptare la o rutina de somn:

  1. Concepeti un program clar, notat pe o agenda sau hartie, si respectati-l cu atentie, la nivel de ore si minute: daca bebelusul trebuie sa fie adormit la ora 20:30, nu il culcati niciodata la ora 21:00.
  2. Nu renuntati, desi unele zile sunt mai usoare si altele mai dificile. Consecventa este secretul unei rutine de succes!
  3. Fiti o echipa, atat in cuplu, cat si impreuna cu alti membri ai familiei sau prieteni care au grija de bebelus: rutina creata de voi ca parinti trebuie sa fie respectata de toata lumea, indiferent de parerile personale sau experienta fiecaruia.
  4. Acordati o atentie sporita tranzitiilor de la zi la noapte cand bebelusul adoarme si se trezeste – este regula de aur pentru formarea unui ritm circadian corect, cat mai rapid.
  5. Informati-va corect, din surse de incredere, si solicitati ajutorul specialistilor atunci cand aveti nelamuriri sau va loviti de regresii ale somnului sau masuri ce nu functioneaza, fie ca este vorba despre medicul pediatru sau specialisti in somnul copilului.
Publicat pe

Zgomotul alb, util pentru adormirea si linistirea bebelusilor

Multi parinti sau viitori parinti aud deseori in periplurile lor de informare cu privire la ingrijirea bebelusului lor, despre zgomotul alb, sau asa cum sunt este el numit in engleza white noise. Intelegem impreuna in acest articol ce sunt de fapt zgomotele albe, de ce sunt ele benefice pentru nou-nascuti si bebelusi si cum luam cele mai bune decizii atunci cand trebuie sa cumparam anumite aparate speciale care emit acest tip de sunete.

 Ce este zgomotul alb

Cand folosim termenul „zgomot alb” ne referim la un sunet ce contine toate frecventele care pot fi percepute de urechea umana, emise la intensitati egale. Este un zgomot de fond, uniform, care nu contine sunete puternice, inalte, nu are schimbari bruste de intensitate sau ritm. Poate cel mai cunoscut zgomot alb, mai ales pentru adultii de astazi, este sunetul emis de televizorul care pierde conexiunea la cablu – ecranul „cu purici”.

Multi parinti care isi aduc nou-nascutul acasa pornesc la drum in crearea unei rutine de la falsa impresie ca bebelusul lor are nevoie de liniste absoluta, iar toate zgomotele din casa sunt reduse la minim – televizorul are mereu sunetul oprit, usile se inchid cu grija, toate persoanele pasesc pe varfuri.

Adevarul este insa ca inca din saptamana 15 de sarcina, bebelusul nostru aude tot ce se intampla in interiorul corpului mamei sale, si o parte dintre sunetele din exterior. De exemplu, aude permanent si uneori chiar la o intensitate mare, sunetul circulatiei sangelui prin sistemul venos al mamei si prin placenta, sunete emise de sistemul digestiv si de circulatia fluidelor prin cordonul ombilical, chiar si bataile inimii. In privinta sunetelor din exterior, nu este un mit faptul ca cel mic aude voci si muzica, insa atenuate partial de placenta si transformate intr-un zgomot de fond.

Toate aceste sunete se amesteca si devin un fundal sonor constant, extrem de similar cu zgomotul alb la care ne referim in articolul nostru. Ceea ce inseamna ca bebelusul nostru nu are nevoie de liniste absoluta, fiindca vine dintr-un mediu in care linistea lipseste cu desavarsire. In pachetele de somn create ca ghiduri utile pentru parinti, gasiti informatii valoroase cu privire la modul in care cei mici se adapteaza la viata in afara mediului uterin.

Efectul de linistire si relaxare al zgomotelor albe pentru bebelusi

Principalul rol pe care il are zgomotul alb este cel de calmare a nou-nascutilor si bebelusilor, prin doua mecanisme: pe de o parte, asigura un fundal sonor uniform, prin atenuarea oricaror zgomote ce pot constitui surse de stres (latratul unui caine, trantirea unei usi, alarma telefonului, etc.) si pe de alta parte, simuleaza din punct de vedere auditiv mediul din care provine nou-nascutul – uterul.

Primul studiu cu privire la rolul zgomotului alb in linistirea si adormirea copiilor a fost publicat in 19901. Desi numarul bebelusilor pe care s-au facut observatiile a fost destul de mic (20 de nou-nascuti intre 2 si 7 zile), rezultatele au aratat ca 80% dintre ei au adormit in mai putin de 5 minute dupa expunerea la surse de zgomot alb.

Si dupa numeroase alte studii realizate de atunci si pana astazi, concluzia specialistilor este unanima: majoritatea bebelusilor sunt ajutati, mai ales in primele saptamani de viata, de zgomotul alb, daca acesta este ales si utilizat corespunzator.

Un studiu2 publicat in 2018 aplica aceeasi tehnica chiar in cadrul sectiilor de terapie intensiva pentru nou-nascuti, in incercarea de a inregistra sunetele emise de corpul uman in interiorul uterului. Scopul specialistilor era de a crea pentru nou-nascutii ce aveau nevoie de linistire un mediu similar cu cel intrauterin.

Asa cum mentionam anterior, un alt beneficiu al utilizarii zgomotului alb este uniformizarea fundalului sonor din jurul bebelusului. Dupa nastere, acesta se adapteaza treptat la caracteristicile mediului din afara burticii mamei lui. Lumina puternica, zgomotele intense, miscarile bruste in jurul lui, toti acesti stimuli cu care nu este obisnuit pot constitui surse de stres. Utilizat in special atunci cand bebelusul trebuie sa se linisteasca inainte si in timpul somnului, zgomotul alb va acoperi macar partial toate sunetele pe care nu le putem controla si care pot trezi copilul sau il pot impiedica sa adoarma.

Tipuri si exemple de zgomote albe

Exista mai multe tipuri de zgomote albe pe care parintii le pot folosi si un prim sfat al specialistilor este ca la inceput sa fie testate mai multe optiuni, mai ales daca observam ca bebelusul nu se linisteste cu un anumit tip de sunet. Este la fel de important ca atat bebelusul cat si parintii sa gaseasca sunetul calmant si placut, pentru o atmosfera armonioasa in familie.

Sursele de zgomote albe pot fi chiar obiectele sau fenomenele naturale in sine, cat si diferite dispozitive sau aplicatii cu replici fidele si chiar inregistrari ale sunetelor reale. Daca gasiti cu greu echilibrul intre diferite zgomote albe sau pare ca nici dupa folosirea lor bebelusul nu se linisteste in perioadele dificile cu colici si eruptii dentare, puteti cere sfatul unui consultant in somnul copilului, pentru solutii suplimentare.

Sunete din natura: ploaie, valuri, vant

Astfel de zgomote albe au un efect linistitor si asupra adultilor si multi dintre noi recunoastem ca dormim mai bine vara, cand afara ploua torential sau iarna, cand se aude sunetul viscolului. Cum astfel de sunete sunt dificil de controlat, in majoritatea timpului ne vom baza pe aplicatii sau inregistrari, iar multe dintre ele includ diverse optiuni precum:

  • Sunetul marii si valurilor la tarm
  • Sunetul picaturilor de ploaie pe geamuri
  • Sunetul ploii torentiale (fara tunete puternice)
  • Sunetul vantului
  • Fosnetul fruzelor in copaci
  • Sunetul emis de curgerea apei – un parau de exemplu

Sunete de ambianta: aspirator, feon, ventilator

Bebelusul vostru se juca linistit si ati observat ca a adormit in timp ce voi foloseati aspiratorul? Este doar un exemplu de zgomot alb produs de aparatele pe care le folosim in locuintele noastre. In aceasta categorie de sunete, de departe cel mai folosit este ventilatorul, care mai ales in lunile de vara indeplineste si rolul important de a raci aerul din jurul bebelusului. Mai mult, folosirea unui ventilator are si un al treilea beneficiu – studiile3 arata ca reduce riscul de moarte subita a sugarului.

In afara ventilatorului, alte cateva exemple de zgomote albe din aceeasi categorie sunt:

  • Sunetul aspiratorului
  • Sunetul uscatorului de par
  • Sunetul static al televizorului sau radioului
  • Sunetul focului in semineu
  • Sunetul unui purificator de aer, umidificator sau aer conditionat
  • Sunetul dusului sau apei care curge in cada

Cum folosim zgomotul alb pentru adormirea bebelusilor

Pentru ca zgomotul alb este folosit, cel putin in primele saptamani de viata ale bebelusului, timp de multe ore pe zi, este important sa gasiti modalitatile eficiente de a asigura acest fundal sonor. La fel de important este sa il folositi corect, pentru ca efectele sa fie cele asteptate.

Nu trebuie sa uitam si ca pot exista riscuri pe care este bine sa le luam in calcul si reducem – supraincalzirea unui anumit aparat folosit prea multe ore la rand, pozitionarea gresita a unui aparat in preajma bebelusului, curentul de aer prea rece si direct in cazul unui aer conditionat.

Discutam in continuare despre toate aspectele pe care trebuie sa le avem in vedere in privinta utilizarii corecte a zgomotelor albe, de la volumul acestora pana la pozitionarea sursei de sunet in camera copilului. Astfel de sfaturi sunt cuprinse si in pachetele noastre de somn, alaturi de o multime de alte sfaturi pentru un bebelus odihnit, sanatos si vesel.

Aplicatii si aparate pentru zgomot alb

Pentru majoritatea parintilor, cele mai simple solutii de asigurare a zgomotelor albe sunt folosirea unui aparat special ce emite astfel de sunete sau folosirea unui telefon mobil cu o aplicatie de zgomot alb. Ambele optiuni sunt recomandate si sigure, atat timp cat ne informam corect inainte de achizitie, pentru ca dispozitivele sa respecte toate normele de siguranta in vigoare si sa fie produse de companii de incredere.

Este important ca dispozitivul pe care il folosim, fie ca vorbim despre un aparat pentru zgomot alb, un telefon mobil sau o tableta, sa ne permita asezarea in diferite puncte ale camerei, reducerea volumului si sa nu reprezinte surse de lumina puternice – de exemplu, ecranul unui telefon pornit poate anula eforturile noastre de a asigura un mediu intunecat pentru somnul bebelusului.

Sunt de evitat emitatoarele de zgomot alb sunt forma jucariilor de plus sau de plastic plasate direct in patutul copilului sau chiar tinute in brate de bebelusi in timpul somnului.

Daca alegem sa folosim o tableta sau un telefon pntru sunetul alb, este important sa il programam pe functia „avion”, astfel incat sa nu avem emisii de radiofrecveta sau semnal wi-fi in camera de somn a bebelusului.

Cand si cum folosim zgomotele albe

Zgomotul alb trebuie sa fie utilizat de catre parinti ca o modalitate de linistire si adormire a nou-nascutilor si bebelusilor, ca o asociere de somn sanatoasa, si nu ca un fundal sonor permanent in casa sau camera acestora. Integrati zgomotul alb in rutinele de culcare si utilizati-l pe durata somnului copilului, apoi opriti-l in perioadele de veghe, cand bebelusul mananca, se joaca sau iese la plimbare.

Sursa de zgomot alb trebuie sa fie pozitionata la o distanta de minimum 2 metri de patutul copilului, niciodata in pat langa bebelus, sprijinita pe marginea patutului sau deasupra acestuia. Atat distanta cat si volumul sunt la fel de importante. Zgomotul alb trebuie sa fie un sunet de fond, nu trebuie sa acapareze total spatiul copilului, care trebuie sa se obisnuiasca in timp sa proceseze sunetele apropiate de el. De exemplu, trebuie sa va poata auzi daca ii vorbiti in soapta la marginea patului, desi pe fundal este pornit zgomotul alb.

Ideal este sa folosim un aparat care imita sunetele albe, nu neaparat obiectele precum ventilatorul sau aspiratorul in sine. Este mult mai comod si astfel suntem siguri ca bebelusul este in siguranta pe intreaga durata a somnului.

Volumul si durata zgomotelor albe – cand poate fi prea mult?

In 2014, in urma unor studii si analize realizate pe emitatoarele de zgomot alb disponibile pe piata, Academia Americana de Pediatrie (AAP) concluziona ca toate aceste aparate depaseau limita de volum recomandata pentru nou-nascuti si bebelusi, de 50 de decibeli. Efectele nocive ale zgomotului alb puternic erau observate la unii copii pe termen lung, fie prin probleme de auz, fie prin dezvoltari intarziate ale limbajului si vorbirii. Odata cu acest studiu au aparut si recomandarile oficiale de a nu folosi niciodata aparatele pe treptele superioare de volum si de a le plasa la aproximativ 2 metri de locul unde doarme bebelusul.

In plus, specialistii atrag atentia ca zgomotul alb nu trebuie sa ii impiedice pe cei mici sa invete sa se autolinisteasca. De aceea, pe masura ce bebelusul creste, se recomanda reducerea sau renuntarea treptata la utilizarea zgomotelor albe, pentru ca cel mic sa se poata linisti usor si daca se trezeste in liniste deplina sau in urma unui sunet mai puternic precum un tunet sau un claxon.

Un consultant in somnul copilului va poate ajuta cu sfaturi personalizate, adaptate rutinei bebelusului dumneavoastra, pentru ca zgomotul alb sa nu devina pe termen lung o conditie indispensabila a somnului sau un pericol pentru dezvoltarea acestuia.

Exista contraindicatii pentru zgomotele albe?

Desi nu exista contraindicatii explicite pentru utilizarea zgomotelor albe, este important sa urmariti rutina si reactiile bebelusului pentru a putea observa cand ceva nu este in regula, fie ca poate fi vorba despre un tip de zgomot alb care nu ii este pe plac, fie ca pur si simplu in cazul sau zgomotul alb nu are acest efect asteptat de linistire.

Pot exista in cazuri rare contraindicatii de natura medicala, la nou-nascutii cu probleme de auz sau neurologice, in cazul carora medicii indica tipurile de sunete sau volumul la care poate fi expus bebelusul.

Zgmotele albe sunt sanatoase si utile pentru dezvoltarea celor mici, atat timp cat sunt folosite corect. Utilizati intotdeauna sursele de zgomot alb conform recomandarilor oficiale si discutati cu medicul pediatru sau cu un specialist acreditat in somnul copilului de fiecare data cand aveti nelamuriri sau dificultati.

 

Surse studii si statistici:

  1. White noise and sleep induction, J A Spencer, D J Moran, A Lee, D Talbert, 1990
  2. A description of externally recorded womb sounds in human subjects during gestation, Joanna J. Parga ,Robert Daland,Kalpashri Kesavan, Paul M. Macey, Lonnie Zeltzer, Ronald M. Harper, 2018
  3. Use of a Fan During Sleep and the Risk of Sudden Infant Death Syndrome, Kimberly Coleman-Phox, MPH; Roxana Odouli, MSPH; De-Kun Li, MD, PhD, 2008
Publicat pe

Cum pregatim camera bebelusului pentru somn

Camera bebelusului ca mediul optim pentru somn

In primul an de viata, bebelusul nostru petrece intre 14 si 18 ore de somn pe zi, ceea ce inseamna ca spatiul in care isi petrece cea mai mare parte a timpului este patutul in care doarme. Asa cum explicam si in articolul Somnul bebelusilor in primele luni de viata, este recomandat ca bebelusul sa doarma intotdeauna in patutul sau, atat pentru somnul de noapte cat si pentru reprizele de somn de peste zi. Nu este recomandat, si poate fi chiar periculos, ca bebelusul sa doarma in patul parintilor, pe fotoliu sau canapea, pe suprafete moi, pufoase si pline de perne si paturi.

Asadar, pentru a ne asigura ca ii oferim celui mic mediul optim pentru somn, este extrem de important sa invatam cum ar trebui sa arate camera in care acesta doarme si cum pregatim spatiul pentru somn.

Camera bebelusului sau co-sleeping cu parintii?

Specialistii in somnul copilului recomanda ca pana la varsta de 6 luni bebelusul sa doarma in aceeasi camera cu parintii, insa in patutul sau. Dormitul impreuna NU inseamna niciodata dormitul in acelasi pat. In dormitorul parintilor, patutul bebelusului poate fi asezat oriunde exista spatiu suficient sau poate fi atasat patului adultilor.

Este pe de o parte solutia ideala atat pentru confortul parintilor, care sunt de obicei mai ingrijorati in primele luni de viata, si a avea bebelusul aproape inseamna nopti putin mai usoare si sansa de a dormi mai mult in lipsa drumurilor repetate in alta camera. Alaptatul poate fi de asemenea mai usor pe durata noptii daca bebelusul este in aceeasi camera cu mama.

Desigur, este solutia perfecta si pentru siguranta bebelusului, care va putea fi verificat periodic mai usor si va beneficia astfel de prezenta parintilor o perioada mai indelungata, exact la varsta la care atasamentul este in plina formare. De exemplu, statisticile arata ca dormitul in aceeasi camera cu parintii reduce cu 50% riscul de moarte subita a sugarului (SMSS).

La fel de important este sa pastram aceeasi rutina si sa nu existe exceptii in privinta locului unde adoarme bebelusul. Daca exista cateva nopti in care ii permitem sa doarma, din diverse motive, in acelasi pat cu parintii, va fi derutat cand va pus din nou in patut. Desi poate fi dificil in anumite momente, este important pentru bebelusul nostru sa doarma mereu in spatiul sau personal. Parintii il pot tine in brate, alinta, hrani in patul adultilor, insa pentru adormire, cel mic trebuie sa se intoarca in patutul sau.

Dupa varsta de 6 luni, parintii pot sa continue co-sleepingul in aceeasi camera sau sa inceapa tranzitia catre mutarea bebelusului intr-o camera separata. Nu exista o regula, iar fiecare familie ia aceasta decizie in functie de mai multi factori, de la numarul de camere disponibile pana la preferinte personale sau nevoi ale bebelusului. Este unul dintre momentele in care un consultant in somnul copilului se poate dovedi de ajutor, cu sfaturi empatice dar obiective, ce ii pot ghida pe parinti sa ia decizia potrivita pentru bebelusul lor.

In cazul multor familii, parinti decid separarea in camere diferite pentru a isi putea relua viata de cuplu atat de importanta pentru echilibrul intregii familii, dar si pentru a continua o rutina sanatoasa de somn a bebelusului, in conditiile in care acesta are mai multe perioade de veghe la aceasta varsta. Avand o camera separata, bebelusul poate fi culcat la orele potrivite, atat seara cat si in timpul zilei, iar parintii isi pot continua programul in celelalte camere, se pot culca mai tarziu sau pot avea prieteni in vizita.

Bebelusul in camera cu fratii mai mari

Atunci cand bebelusul se muta din camera parintilor insa trebuie sa imparta camera cu unul sau mai multi frati mai mari, cea mai importanta regula ce trebuie luata in calcul este ca cel mic trebuie sa fie capabil sa adoarma singur. Daca depinde inca de prezenta parintilor pentru a adormi, procesul va fi foarte dificil in prezenta fratilor mai mari, pe care bebelusul ii poate percepe ca stimuli.

Inainte de mutarea in camera cu fratii sai, cel mic trebuie invatat sa adoarma singur si sa se autolinisteasca inainte de culcare sau daca se trezeste pe timpul somnului. In astfel de situatii puteti solicita sfaturile unui consultant in somnul copilului, care va va ajuta sa gasiti solutia ideala in privinta sincronizarii programului de culcare al copiilor de diferite varste, amenajarea camerei in care trebuie sa intre mai multe paturi, si adapatrea rutinelor lor diferite pentru ca stimulii sa fie redusi iar copiii sa nu se trezeasca unul pe altul.

Asocierile de somn legate de spatiu

In special in primele luni de viata, bebelusul este dependent de rutine, obiceiuri si asocieri. Acestea sunt atat moduri prin care invata si cunoaste ceea ce se petrece in jurul sau, dar sunt si mecanisme de acomodare la mediul inconjurator. Orice rutina ii arata ca este in siguranta, ca stie mereu ceea ce urmeaza sa se intample, ca nu exista situatii in care poate fi surprins si care il pot inspaimanta. Asocierile de somn sunt de mai multe tipuri si pot sa difere de la bebelus la bebelus. Cu toate acestea, exista o serie de asocieri ce privesc spatiul in care doarme pe care parintii le pot controla in avantajul unei rutine de somn eficiente.

Patutul bebelusului este poate cea mai importanta asociere pe care va recomandam sa nu o treceti cu vederea. Bebelusul trebuie intotdeauna sa doarma in patutul sau, aasa cum mentionam anterior, atat pentru somnul de noapte cat si pentru cel de zi. Daca este obisnuit sa doarma mereu in patul sau, in timp ce majoritatea celorlalte activitati se petrec in alte camere sau in bratele parintilor, el va sti sa asocieze faptul ca asezarea in patut inseamna ca trebuie sa se linisteasca si sa adoarma.

Acesta este un aspect important si cand bebelusul mai creste si este util sa il obisnuim sa adoarma singur. Patutul va fi deja cunoscut ca un mediu sigur, confortabil, unde se odihneste fara sa fie deranjat, si nu va resimti anxietatea de separare daca parintii il pun in patut si parasesc camera. Va sti ca este asezat in acel loc pentru ca este ora de somn, se va autolinisti si nu va mai cere prin plans ajutorul parintilor pentru a adormi.

Lumina si sunetele din camera sunt la fel de importante si trebuie sa se mentina similare pentru a deveni asocieri de somn corecte. Camera in care doarme bebelusul trebuie sa fie mereu intunecata pentru somn, ceea ce inseamna ca daca in acel spatiu au loc si alte activitati – alaptat sau joaca, sa spunem – in momentul in care parintii trag draperiile sau sting lumina si transforma spatiul in unul intunecat, bebelusul va sti ca a venit momentul pentru somn. Similar, in privinta sunetelor, bebelusul poate invata ca zgomotul alb ce imita valurile marii se aude in camera sa doar atunci cand doarme. Iar pornirea acestui sunet ii va induce nevoia de liniste si somn.

Gesturile si prezenta parintilor sunt parte din spatiu, fiindca in mare parte a rutinei de somn, unul sau ambii parinti sunt prezenti in camera bebelusului. Ceea ce inseamna ca gesturile pe care acestia le fac, cuvintele pe care le rostesc in spatiul in care doarme cel mic sunt asimilate impreuna de catre bebelus. De exemplu, parintele il poate aseza in patut, il poate mangaia putin pe piept pentru linistire, apoi ii poate spune noapte buna inainte de a parasi camera. Repetarea acestei rutine, in fiecare seara, in aceasta ordine exacta, va fi o asociere de somn care il va ajuta pe bebelus sa se linisteasca in patutul sau.

Diferentele dintre somnul in timpul zilei si somnul in timpul noptii

Somnul bebelusului trebuie sa respecte aceleasi reguli, indiferent daca este somn de noapte sau de zi. In sensul in care rutina este obligatorie in ambele cazuri, iar mediul de somn trebuie sa fie mereu acelasi indiferent ca este seara sau ora pranzului.

Singurele diferente incep sa apara pe masura ce bebelusul creste si perioadele de somn din timpul zilei sunt mai reduse ca numar si ca durata. Insa chiar si atunci, cand copilul are de exemplu 10-11 luni si doar doua reprize de somn in timpul zilei,  camera trebuie sa fie pregatita similar prin reducerea luminii, zgomotelor si stimulilor.

Regula generala pe care parintii trebuie sa o inteleaga este ca bebelusul trebuie sa poata percepe extrem de usor cand trebuie sa se linisteasca pentru somn, indiferent ca este seara sau zi. Rutina poate sa difere in cele doua momente ale zilei, insa trebuie sa se mentina mereu aceeasi – seara ne putem plimba putin prin camera cu bebelusul in brate, apoi sa il asezam in patut pentru a ii citi o poveste cateva minute, iar in timpul zilei ne putem baza pe zgomotul alb si pe un cantecel pe care il cantam intotdeauna inainte de somn, cand il asezam in patut. Nu se recomanda inainte de culcare activitatile foarte solicitante, bazate pe foarte multi stimuli, precum jucariile zgomotoase si colorate.

Rolul spatiului in rutina de linistire si adormire

Bebelusii au o nevoie substantiala de afectiune si securitate, iar spatiul in care locuiesc si dorm joaca un rol vital in dezvoltarea lor armonioasa. In ghidurile create special pentru parinti explicam in detaliu in ce masura interactioneaza bebelusii de diverse varste cu spatiul in care dorm.

Cert este ca trebuie sa depunem eforturile necesare, in primele luni de viata ale bebelusului, pentru a stabili o rutina care sa functioneze pentru familia noastra, dar care sa ii ofere celui mic stabilitatea de care are atat de multa nevoie. Un bebelus care nu se bucura de o rutina si de confortul unor asocieri sanatoase de somn va fi derutat, agitat, se va trezi deseori plangand, speciat fiindca nu intelege unde se afla – ieri dormea in acelasi pat cu parintii, iar acum s-a trezit in mijlocul noptii singur in patutul sau.

Spatiul joaca un rol vital si in procesul de autolinistire, cand bebelusul se bazeaza foarte mult pe mediul in care doarme si pe ceea ce se afla in jurul sau, pentru a se linisti si adormi singur, fara interventia parintilor.

Cum pregatim camera copilului?

In functie de cum este organizata casa fiecarei familii, de numarul de membri si de stilul de viata, camera in care doarme bebelusul poate sa indeplineasca mai multe functii, in special pe parcursul zilei. Din aceasta cauza, in general camera trece prin diferite modificari de temperatura, lumina, zgomot, numar de stimuli prezenti, si trebuie pregatita corespunzator inainte de fiecare adormire a bebelusului.

Enumeram in subcapitolele urmatoare toate elementele importante pe care trebuie sa le urmariti si adaptati, pentru a se mentine la fel de fiecare data cand bebelusul doarme, in primul an de viata, indiferent ca este vorba de adormirea de seara sau de somnul de peste zi.

Temperatura in camera bebelusului

Temperatura optima pentru somnul bebelusului este cuprinsa in intervalul 17-20 de grade. Poate parea foarte scazuta, si nu trebuie sa va ingrijorati daca vedeti ca cel mic are manutele si picioarele reci, fiindca este perfect obisnuit ca bebelusii sa aiba extremitatile mai reci.

Monitorizati temperatura din camera cu ajutorul unui termometru, si urmariti bebelusul periodic pentru a va asigura ca nu ii este prea cald in hainele sau in asternutul in care doarme. In functie de varsta, il puteti infasa, il puteti aseza intr-un sac de dormit, sau puteti folosi paturi usoare pentru invelit. Din motive de siguranta, nu este recomandat sa folositi asternuturi si paturi mari, grele, ci mai degraba sa imbracati copilul in hainute mai groase sub o patura mica, subtire si usoara sau muselina. Riscul de sindrom al mortii subite la sugari este mai mare iarna, cand parintii au tendinta de a acoperi copilul cu paturi in timpul somnului.

Retineti si ca nevoile bebelusului sunt diferite fata de cele ale parintilor – daca acestora li se pare racoare, nu inseamna ca si bebelusului ii este frig.

Umiditatea in camera bebelusului

Umiditatea aerului este si ea importanta, in special pentru o respiratie corecta si sanatoasa si pentru reducerea mucozitatilor ce ii pot obstructiona caile aeriene. Aerul se usuca in interiorul caselor noastre mai ales iarna, din cauza incalzirii prin calorifere, insa ar trebui sa monitorizati umiditatea permanent, simultan cu temperatura.

Umiditatea in camera bebelusului trebuie sa fie intre 45% si 55%, pentru a crea un mediu perfect pentru somn. Daca aceasta valoare scade, puteti utiliza un umidificator de camera.

Lumina si intunericul in camera bebelusului

In privinta luminii din camera bebelusului, este extrem de important ca acesta sa doarma in intuneric, fie ca doarme noaptea sau ziua. Cum explicam in articolul Somnul bebelusilor in primele luni de viata, copilul nu va percepe in mod eronat diferenta dintre noapte si zi. Mentinerea intunericului ajuta, pe de o parte, in reducerea stimulilor care pot afecta somnul bebelusului, iar pe de alta parte este o asociere de somn recomandata. Exista foarte putini bebelusi care pot mentine o durata a somnului sanatoasa intr-o camera luminata fiindca pot fi stimulati cu usurinta de tot ceea ce vad in jurul lor. Lumina este de altfel cauza principala a episoadelor de somn foarte scurt la copiii peste 3-4 luni. In privinta asocierii de somn, daca bebelusul este obisnuit cu reducerea luminii in camera atunci cand este timpul pentru culcare, va invata cum sa adoarma mai rapid si mai usor.

In plus, melatonina, hormonul care ajuta organismul uman sa resimta nevoia de somn, sa adoarma si sa ramana adormit, este secretat doar in intuneric.

In timpul rutinei de seara, folositi surse de lumina difuza, pe care apoi sa le stingeti in momentul adormirii. In timpul zilei, folositi draperii pentru a reduce lumina venita pe geamuri si pastrati usa de la camera inchisa.

Sunetele din camera bebelusului

Bebelusul este obisnuit cu zgomote de fond auzite permanent, inca dinainte de a se naste, fiindca in uter era expus la sunete precum circulatia sangelui mamei prin vene. Bebelusii se relaxeaza in prezenta zgomotelor albe, de frecventa joasa, zgomote lineare ce nu implica sunete stridente sau inegale. De exemplu, zgomote albe sunt sunetul valurilor, picaturilor de ploaie, zgomotul facut de aspirator sau ventilator. In timp ce bebelusul doarme, aceste tipuri de sunete sunt singurele variante benefice.

Zgomotul alb imbunatateste calitatea somnului bebelusului, reducand stimulii sonori si nivelurile de stres indus de sunetele pe care nu le recunoaste sau care ii pot intrerupe somnul. Puteti folosi un aparat ce emite zgomot alb sau puteti plasa chiar o sursa directa de zgomot alb, precum un ventilator. Este ideal sa plasati sursa de zgomot alb undeva la 1-2 metri de patut, nu chiar langa el.

Evitati zgomotele bruste precum usi trantite sau obiecte scapate, sunetul televizorului (care nu este linear, ci include si zgomote mai puternice), zgomotul de trafic prin geamul deschis, cantecele sau muzica – toate aceste sunete pot stimula excesiv bebelusul. In rutina de culcare puteti recurge la diferite cantecele de leagan, insa acestea trebuie sa fie cantate cu o voce joasa, calda.

Patutul in care doarme bebelusul

Cum alegem patutul pentru camera copilului? In primul rand, trebuie sa luam in calcul faptul ca cel putin in primele luni de viata ale bebelusului, acest patut trebuie sa isi gaseasca locul in camera parintilor. Ulterior, el poate fi mutat intr-o alta camera. Din acest punct de vedere, putem lua in calcul criterii precum marimea, forma sau modelul.

Apoi, la fel de importante ca patutul in sine sunt salteaua si asternuturile pe care doarme bebelusul. O decizie luata intelept la inceput inseamna un patut bine organizat, ce nu va necesita interventii majore de-a lungul timpului atunci cand il pregatim pentru adormirea bebelusului. Pe scurt, patutul trebuie sa fie extrem de simplu, fara prea multe accesorii, fiindca acestea vor fi oricum indepartate cand culcam bebelusul. Salteaua trebuie sa fie rigida si trebuie sa evitam accesoriile precum prea multe perne de protectie, paturi sau jucarii din plus. Abia dupa varsta de 6 luni bebelusii pot adormi cu accesorii care sa ii ajute sa se autolinisteasca.

Cand pregatim patutul pentru somn, pe saltea trebuie sa existe doar cearsaful si eventual muselina sau paturica cu care invelim bebelusul in lipsa unui sac de dormit. Orice alt accesoriu folosit in timpul hranirii, rutinelor de adormire sau ectivitatilor de joaca, trebuie sa fie indepartat.

Orice perna, patura sau jucarie poate reprezenta un pericol pentru bebelus, care nu este capabil la aceasta varsta sa se fereasca, sa se intoarca in patut si sa elimine un obiect care ii obstructioneaza caile respiratorii sau care cade peste el.

In pachetele de consultanta Somnic de pitic, destinate diferitelor categorii de varsta, sunt disponibile o multime de informatii utile cu privire la somnul copilului, printre care si sfaturi privind siguranta bebelusului in timpul somnului.

Decorarea camerei

Desi parintii, familia si prietenii incantati de venirea pe lume a bebelusului ii fac acestuia o multime de cadouri, adevarul este ca cel putin in primele luni de viata, cel mic nu are nevoie decat de afectiunea parintilor sai, de hrana, somn si liniste. La varsta la care somnul este atat de important, orice jucarie sau accesoriu poate reprezenta un stimul care sa il trezeasca sau sa il impiedice sa adoarma.

Asadar, oricat de dragi ne-ar fi de multimea de jucarii, carticele si plusuri din camera bebelusului nostru, acestea trebuie sa fie depozitate pe rafturi, departe de patul in care bebelusul doarme. Pot avea roluri importante in rutinele de adormire, ca parte din activitati relaxante, petrecute la lumina difuza, precum citirea unei povesti sau imbratisarea unui ursulet, insa trebuie sa fie mutate la loc pe rafturi sau in dulapuri atunci cand bebelusul adoarme.

In general specialistii nu recomanda nici caruselul asezat deasupra patului bebelusului sau accesoriile montate direct pe patut, precum emitatoarele de zgomot alb, ventilatoarele sau sursele de lumina. Acestea ii vor atrage atentia bebelusului, care percepe foarte usor ce exista in spatiul in care doarme, si ii vor intarzia somnul.

Decorati camera, si in special zona in care este plasat patutul copilului, intr-un mod cat mai simplu. Pe masura ce acesta creste puteti, desigur, mari numarul stimulilor prin decoratiuni si accesorii mai complexe, cu care copilul va putea sa si interactioneze, avand perioade mai lungi de veghe si o rutina de somn sanatoasa deja implementata si invatata.

Monitorizarea bebelusului in timpul somnului

In foarte multe situatii, rutinele de somn ale bebelusilor sunt date peste cap de parintii care, din grija si iubire, verifica bebelusul in repetate randuri intervenind asupra mediului de somn al acestuia. Pentru evitarea situatiilor in care intra in camera in repetate randuri facand inevitabil zgomot si lumina, se recomanda utilizarea unor monitoare de camera, cu ajutorul carora parintii pot urmari somnul bebelusului, il pot vedea si auzi daca plange sau se trezeste.

Camera de monitorizare pentru bebelusi

Monitoarele pentru bebelusi cu camera si inregistrare sunet sunt de mai multe tipuri si pot fi alese in functie de diferite criterii. Din punctul de vedere al bebelusului, este important sa alegem si sa pozitionam monitorul astfel incat aparatul in sine sa nu interfereze cu somnul acestuia. Evistati monitoarele pozitionate direct pe marginea patutului, pe de o parte fiindca pot reprezenta un stimul (unele monitoare au mici luminite pentru semnalizarea bateriei de exemplu), pe de alta parte fiindca pot reprezenta un risc daca se desprind si cad in patut.

Utilizati camera de monitorizare pe tot parcursul somnului copilului pentru a observa daca cel mic se trezeste sau exista anumiti stimuli care il deranjeaza in timpul somnului. Cu ajutorul camerei de monitorizare puteti verifica si pozitia de somn a copilului.

Vizitele in camera in timpul somnului

Asa cum mentionam anterior, este de preferat ca parintii sa evite intreruperea somnului bebelusului in timpul zilei prin vizite multiple in camera in care doarme acesta, fara motive intemeiate.

Scopul pe termen lung al oricarei familii este ca bebelusul sa invete sa adoarma singur si sa se linisteasca singur daca se trezeste in timpul somnului, fiind capabil apoi sa adoarma la loc. Cu cat parintii intervin mai mult in somnul copilului, cu atat acesta ii va asocia mai mult cu necesarul unui somn linistit si va adormi cu dificultate atunci cand acestia nu sunt prezenti. Desigur, aceasta autolinistire este posibila abia dupa varsta de 4-5 luni, pana la care parintii trebuie sa isi asigure bebelusii, prin nenumarate dovezi de afectiune, ca sunt singuri, ca sunt iubiti si protejati.

Pentru ca fiecare familie si fiecare bebelus au nevoi individuale, sesiunile de consultanta cu un specialist acreditat in somnul copilului pot fi de folos prin solutii adaptate problemelor specifice. De la caz la caz, camera bebelusului poate sa insemne o camera separata sau aceeasi camera cu a parintilor sau a fratilor, iar regulile pot fi mai dificil de implementat. Solutii exista, cu siguranta, si cu putin ajutor orice bebelus poate fi odihnit, sanatos si fericit, iar parintii sai se pot bucura de rutine placute, fara stres si anxietate.

Publicat pe

Somnul bebelusilor in primele luni de viata: sfaturi pentru parinti

Una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta parintii in primele luni de viata ale copilului este somnul. Fiindca nou-nascutii au un program de somn haotic, intreaga rutina a familiei este data peste cap si acesta este de altfel momentul potrivit ca parintii sa se informeze corect si sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca inteleg nevoile de somn ale bebelusului lor. In acest articol vom trece in revista toate aspectele esentiale ale somnului la bebelusi, detalii ce va pot ajuta sa stabiliti o baza solida pentru obiceiurile intregii familii.

Cu toate acestea, fiindca fiecare familie este diferita, un consilier in somnul copilului va poate ajuta sa adaptati sfaturile generale stilului de viata pe care il abordati, structurii familiei dumneavoastra si nevoilor specifice ce pot influenta in diferite moduri rutina zilnica. De exemplu, parintii care se afla la primul copil au nevoie de un anumit tip de suport, in timp ce parintii pentru care nou-nascutul este al treilea copil, cu frati de varsta scolara si programe diferite, vor necesita sfaturi adaptate contextului.

Importanta somnului pentru dezvoltarea bebelusului

Cel mai important aspect pe care trebuie sa il avem in vedere atunci cand incercam sa intelegem modul in care doarme copilul nostru este ca, cel putin in primele luni de viata, bebelusul se afla intr-un ritm accelerat de dezvoltare. Acest lucru inseamna, printre altele, ca vom observa usor schimbari de la o zi la alta, pe masura ce sistemul sau nervos se dezvolta, si ca nu trebuie sa ne lasam demoralizati de nopti mai dificile sau regresii ale somnului. Asa cum se intampla in orice proces de stabilire a unei rutine, consistenta este esentiala.

Iar principala motivatie care ne impinge mai departe in zilele in care ne simtim extrem de obositi este insasi bunastarea bebelusului, care se va reflecta ulterior asupra bunastarii intregii familii. Indiferent de varsta, somnul este esential pentru a ii oferi organismului sansa de a regenera celule, de a isi reface rezervele de energie si de a „repara” lucrurile care nu functioneaza asa cum ar trebui. In cazul bebelusilor, somnul este cu atat mai important si este vital sa abordam corect rutina de somn a bebelusului, inca din primele sale zile de viata.

Dupa cum veti observa in explicatiile si sfaturile din acest articol, nu trebuie sa obisnuim bebelusul cu un program de somn asemanator cu al adultilor, ci trebuie sa ii construim o rutina care ii permite sa adoarma devreme seara si sa aiba parte de somn suficient pe parcursul zilei. In primele 2 luni de viata, somnul sau este fragmentat si dezorganizat, insa dupa varsta de 6-8 saptamani putem incepe sa stabilim o rutina in privinta programului. Ora la care culcam bebelusul este la fel de importanta ca numarul de ore de somn, fiindca organismul uman este guvernat de o serie de procese metabolice mai active sau intense in anumite parti ale intervalului de 24 de ore. In prima parte a noptii, mai exact intre orele 21:00 si 2:00, are loc cel mai intens si eficient proces de crestere si reparare – organismul se regenereaza, secreta hormoni de crestere, iar celulele specializate din organism lupta in mod natural pentru a le invinge pe cele bolnave. Cu cat bebelusul nostru acopera mai multe ore de somn in acest interval, cu atat il ajutam sa beneficieze de procesele benefice prin care trece organismul sau.

Cat trebuie sa doarma bebelusii

Desi ar fi ideal ca bebelusul nostru sa doarma inca din prima zi fara sa planga, sa avem inca din prima luna nopti neintrerupte de somn, parintii trebuie sa inteleaga ca acest lucru este imposibil nu fiindca nou-nascutul lor ar fi mai agitat fata de alti copii, ci fiindca nu a dezvoltat inca un ceas biologic intern si un sistem nervos adaptat vietii extrauterine.

In primele 2-3 luni de viata, bebelusul va dormi pur si simplu si nu trebuie sa interferam in nevoile acestuia de somn, ci trebuie sa ii asiguram mediul optim in care sa se poata odihni exact atat cat are nevoie. Veti observa si ca incepe sa arate semne de oboseala la intervale de 40-90 de minute de cand s-a trezit si ca trebuie sa il ajutati sa adoarma desi pare ca s-a trezit de foarte putin timp si nu a ramas treaz decat pentru a manca. Nou-nascutii pot arata semne de oboseala si dupa doar 30-40 de minute, in timp ce la bebelusii de 3-4 luni intervalul creste si pana la 90 de minute. Cu toate acestea, bebelusul cu varsta pana in 4 luni nu ar trebui sa aiba perioade de veghe mai lungi de 90 de minute.

Necesarul de somn la nou-nascut

Nou-nascutii trebuie sa doarma pe tot parcursul zilei, in episoade de somn intrerupte de intervale de veghe de doar 40-60 de minute. In total, nou-nascutii cu varsta de pana la o luna au nevoie de pana la 18 ore de somn, cantitatea minima recomandata fiind de 15-16 ore. Un nou-nascut care doarme mai putin de 15 ore pe zi nu se odihneste suficient si parintii ar trebui sa investigheze cauzele pentru care copilul nu reuseste sa se odihneasca.

Nou-nascutul are nevoie de un mediu optim pentru somn, pentru ca adormirea sa aiba loc cu usurinta, cu ajutorul parintilor, evitandu-se astfel stari de agitatie cauzate de oboseala excesiva sau de stimulii externi ce nu ii permit sa adoarma. Pachet somn nou nascut este solutia noastra de consiliere pentru parintii care au nevoie de ajutor in a gasi echilibrul intre programul de somn al nou-nascutului si nevoia de odihna a printilor.

Necesarul de somn intre 1 si 4 luni

Dupa ce bebelusul implineste o luna, veti observa ca rezista mai mult timp trez, pentru intervale din ce in ce mai lungi pe masura ce creste. Necesarul de ore de somn scade putin fata de prima luna de viata, si se incadreaza intre 14 si 16 ore dintre care peste 8 ore trebuie sa fie incluse in somnul de noapte. Este, de altfel, varsta la care incepem sa facem treptat tranzitia catre o rutina diferita intre somnul de noapte, mai legat si cu mai putine momente de veghe, si somnul de zi, intrerupt de aceste intervaluri de veghe de 60-90 de minute.

Intre 1 si 4 luni, bebelusii dorm in general 10-11 ore pe noapte, iar restul somnului este distribuit in 3-5 episoade de somn pe parcursul zilei.

Necesarul de somn de la 4 luni la 1 an

Bebelusii care au implinit 4 luni incep sa aiba perioade de veghe mai lungi de 90 de minute, insa trebuie sa fim in continuare atenti la semnele de oboseala care ne anunta ca trebuie sa ne pregatim de somn: frecat la ochi, pleoape cazute, atentie scazuta. Ascultati intotdeauna nevoile bebelusului si oferiti-i atat somn cat are nevoie, fiindca un copil odihnit este un copil sanatos, vesel si curios.

Intre 4 si 8 luni, bebelusul are nevoie in continuare de de 14-15 ore de somn pe zi, insa ceea ce incepe sa se schimbe si mai pregnant este distributia somnului intre noapte si zi. Este perioada cea mai importanta pentru instaurarea unei rutine de somn pe timp de noapte, cu o ora de culcare adecvata. Pana la 8 luni, bebelusul ar trebui sa doarma intre 10 si 12 ore noaptea si 3-4 ore ziua, distribuite in 3 episoade de somn de cate o ora, aproximativ.

Intre 8 luni si un an, bebelusul face tranzitia catre 2 episoade de somn pe zi, fiindca perioadele sale de veghe se prelungesc pana la 3 ore, chiar si mai mult – este mai activ, se joaca mai mult, este mai curios. Este si capcana in care pica multi parinti care isi doresc sa petreaca cat mai mult timp cu bebelusul lor, mai ales cand acesta nu da semne de oboseala, si sar peste un episod de somn sau imping prea tarziu ora de culcare, rezultatul fiind un bebelus obosit, agitat, care plange aparent fara motiv. Necesarul de ore de somn la aceasta varsta este de 14-15 ore pe zi, impartite in 11-12 ore in timpul noptii si 2-4 ore in timpul zilei, in doua episoade de somn mai lungi, de minim o ora si 30 de minute fiecare.

Pachet somnul bebelusului va poate ajuta sa raspundeti la o multime de intrebari cu privire la etapele de dezvoltare a copilului si la modul in care programul acestuia de somn trebuie adaptat.

Intervalele orare recomandate pentru somn la bebelusi

In privinta selectarii intervalelor orare pentru somnul celor mici, exista cateva reguli esentiale de la care nu trebuie sa ne abatem, dar si cateva aspecte ce se iau in calcul cu privire la stilul de viata al fiecarei familii in parte. Important este ca somnul bebelusului trebuie sa primeze si ca exista 3 lucruri in privinta carora nu trebuie sa facem compromisuri:

  • Necesarul total de ore de somn in functie de varsta, pentru ca bebelusul sa se dezvolte armonios
  • Echilibrul corect intre perioadele de veghe si perioadele de somn, pentru ca bebelusul sa nu fie obosit si stimulat excesiv
  • Ora de culcare pentru somnul de noapte, pentru toti bebelusii peste 4 luni

Ascultand nevoie bebelusului dumneavoastra si impreuna cu sfaturile unui consultant in somnul copilului puteti stabili si crea un program personalizat, care sa transforme ingrijorarea in certitudine: veti sti cand si cum sa culcati copilul, cum recunoasteti semnele oboselii, veti putea urmari cat doarme, veti putea analiza calitatea somnului.

Tulburarile de somn la bebelusi

Atunci cand bebelusul nostru nu doarme suficient, nu reuseste sa adoarma decat dupa multe incercari si trucuri sau desi pare ca doarme suficient este mereu obosit si somnolent, poate fi vorba despre o tulburare de somn care ii afecteaza capacitatea de a se linisti si de a intra intr-un somn profund. Fiindca o serie dintre acestea pot fi probleme medicale, va recomandam sa va consultati cu un specialist, fie medicul pediatru, fie un consultant acreditat in somnul copilului, atunci cand sunteti de parere ca nou-nascutul sau bebelusul nu doarme asa cum ar trebui.

Disomniile si apneea obstructiva in somn

Disomniile sunt tulburari primare ale somnului, ce duc la perturbarea calitatii, cantitatii sau ritmului somnului. In cazul bebelusilor, cele mai frecvente disomnii sunt insomnia si apneea.

Insomnia pare mai degraba o problema a adultilor, insa iata ca si bebelusii pot suferi de o astfel de tulburare si in foarte multe cazuri este cauza adormirii foarte dificile a celor mici. Insomnia poate sa fie cauzata de foarte multi factori si in general concluzia este trasa de specialisti dupa o discutie detaliata cu parintii: substantele consumate de mama si transmise prin alaptare, mediul de somn al bebelusului, schimbarea mediului sau altitudinii.

Apneea obstructiva in somn este o intrerupere a respiratiei tip de 15-20 de secunde, in timpul somnului. Aceste intreruperi pot sa apara de mai putine sau mai multe ori, la intervale mai mici sau mai mari, dupa care respiratia normala este reluata. Cauza este obstructia cailor aeriene superioare si in majoritatea cazurilor la copii si bebelusi este vorba despre inflamatia amigdalelor sau polipilor. Apneea la bebelusi este recunoscuta de parinti prin episoade de sforait in timpul noptii sau prin simptome observate pe parcursul zilei: bebelusul respira foarte mult pe gura (tine gura deschisa fara alt motiv), este obosit desi pare ca a dormit suficient.

Regresia somnului la bebelusi

Pare ca bebelusul nostru se obisnuise de minune cu un program de somn si acum este dat complet peste cap, fara sa intelegem motivul acestei schimbari? Poate fi vorba despre o regresie a somnului, frecventa la bebelusii de 4 luni si 8 luni, doua momente esentiale in procesul lor de dezvoltare.

Cele mai importante schimbari prin care trec bebelusii la 4 si 8 luni si care le influenteaza somnul sunt: modificarea modului in care creierul si secretia de melatonina influenteaza procesul de adormire si trecerea de la somnul usor la somnul adanc, miscarile in timpul somnului (cand bebelusii incep sa se intoarca singuri de pe o parte pe alta), activitatile din timpul zilei si dorinta de a explora (bebelusul incepe sa mearga, incerca sa vorbeasca, are mai mult timp de joaca) si schimbarea distributiei somnului prin reducerea numarului de episoade de somn in timpul zilei.

In cazul regresiei somnului, trebuie sa mentineti rutina impusa si sa ajutati bebelusul sa se linisteasca. Ca si la inceput, in primele saptamani de viata, rolul parintilor este extrem de important pentru ca bebelusul sa faca fata schimbarilor si sa se adapteze sau re-adapteze rutinei. Si in acest caz consultarea cu un specialist in somnul copilului va poate ajuta sa depasiti perioada dificila fara a face compromisuri in privinta obiceiurilor sanatoase adoptate deja.

Manifestari digestive: colici si reflux gastroesofagian

Colicile sunt principalul motiv pentru care nou-nascutii si bebelusii cu varsta pana in 3 luni plang timp de mai multe ore, fara a fi linistiti cu usurinta prin schimbarea scutecului sau hranire. In majoritatea cazurilor, episoadele de colici apar dupa-amiaza si seara si sunt cel mai acute intre saptamanile 3 si 6 de viata. Printre simptomele pe care le mai puteti observa pe langa plans se numara eructatiile mai frecvente, faptul ca bebelusul isi ridica picioarele la piept si trezire brusca din somn cu plans agitat.

Desi colicile sunt asociate cu probleme digestive frecvente la bebelusi atat de mici, se pare ca specialistii iau in calcul si alte cauze ale aparitiei colicilor. Din punct de vedere digestiv, nou-nascutii si bebelusii se pot confrunta cu dureri abdominale cauzate de sistemul digestiv imatur (balonare, digestie ineficienta). Colicile dispar in general in jurul varstei de 3 luni.

O alta tulburare digestiva intalnita in cazul bebelusilor este regurgitarea acida sau boala de reflux gastroesofagian, prezenta din cauza dezvoltarii insuficiente a sfincterului esofagian inferior. Este observata de parinti si diagnosticata de medic in urma simptomelor precum episoade dese de voma, respiratie greoaie, tuse guturala, dureri la atingere in zona pieptului si abdomenului superior, castigare lenta in greutate. Refluxul gastroesofagian poate sa apara la bebelusi pana la un an, varsta la care sfincterul esofagian inferior se dezvolta suficient.

In cadrul ghidurilor noastre speciale, puteti afla cum sa va ajutati si linistiti bebelusul, pentru a reveni la un program de somn cat mai normal.

Rutina incorecta de somn

Bebelusii au nevoie de rutina, tipare si obiceiuri inca de cand se nasc. In acest mod se simt in siguranta, se obisnuiesc cu anumite activitati, gesturi si cuvinte ce ii ajuta sa se linisteasca, sa adoarma sau sa se trezeasca fara teama. Este important ca mediul in care doarme copilul si toate actiunile ce au loc inainte si dupa ce acesta doarme sa fie mereu aceleasi, pentru ca el sa inceapa sa asocieze in mod natural aceste elemente cu un somn linistit si odihnitor. Si mai important este ca in timp secretia sa de melatonina se va alinia acestor semnale, si organismul sau va sti cand este timpul de culcare.

Extrem de importanta este, indiferent de varsta bebelusului, rutina de adormire de seara, pregatirea pentru cel mai lung si mai important somn al zilei. Aceasta rutina ajuta bebelusul sa treaca lin de la starea de veghe in care este alert si atent, intr-o stare de liniste, relaxare, ce ii va induce senzatia de somn.

O rutina incorecta de somn se va observa in incapacitatea bebelusului de a adormi, un program de somn haotic si ineficient, un copil care nu se odihneste suficient, care se trezeste de foarte multe ori in timpul noptii. Majoritatea bebelusilor carora le lipseste o rutina corecta de somn si de adormire ajung sa adoarma foarte tarziu seara, o greseala ce le va afecta programul pe tot parcursul zilei, ii va face sa fie agitati, somnolenti si predispusi la episoare de plans greu de temperat.

Mediul nepotrivit pentru somn

Spatiul sau camera in care doarme bebelusul este extrem de important si trebuie sa fie adaptat nevoilor sale, parte din rutina de somn pe care o construim. In primele luni de viata, somnul bebelusilor poate fi intrerupt sau impiedicat cu usurinta de orice fel de stimul pe care noi il consideram normal, dar care pentru bebelus este foarte puternic: lumina soarelui, zgomotele iritante, schimbarea saltelei pe care doarme, o temperatura de ambianta prea ridicata, etc.

Indiferent daca bebelusul are o camera speciala, separata, sau daca imparte camera cu parintii, iata care sunt elementele pe care trebuie sa le luam in calcul atunci cand ne dorim ca bebelusul sa doarma bine, astfel incat mediul de somn sa fie unul potrivit:

  1. Lumina – camera in care doarme bebelusul trebuie sa fie intunecata, chiar si pe parcursul zilei, mai ales fiindca melatonina, hormonul somnului, este secretata doar in intuneric; in plus, lipsa luminii va reduce prezenta stimulilor vizuali.
  2. Zgomotul – in camera in care doarme bebelusul nu trebuie sa existe surse de zgomot precum televizor, geamuri deschise catre strada, etc.; singurele zgomote acceptate in timpul somnului sunt zgomotele albe, de frecventa joasa, precum sunetul valurilor sau aspiratorului.
  3. Patutul copilului – locul unde doarme bebelusul trebuie sa fie mereu acelasi, pentru ca cel mic sa asocieze acel spatiu cu unul linistit, confortabil, unde se simte in siguranta.
  4. Temperatura – in camera bebelusului, temperatura optima pentru somn este intre 17 si 20 de grade celsius; aceasta temperatura trebuie mentinuta constanta si trebuie sa evitam accesoriile din patut care pot incalzi excesiv bebelusul (prea multe paturi, perne, saltelute).

Insomnia idiopatica la bebelusi

Exista si cazuri, mai rare ce-i drept, in care insomnia bebelusului nu poate fi pusa pe seama niciunei cauze ce tine de afectiuni, rutina sau mediul de somn. In aceste cazuri medicii pun diagnosticul de insomnie idiopatica, de cauza necunoscuta. La unii bebelusi, se pot observa dezechilibre neurologice ale sistemului de control veghe/somn –organismul lor le indica sa stea treji si activi mai mult decat ar trebui si le indica faptul ca au nevoie de somn mai rar decat ar trebui.

Sindromul mortii subite a sugarului

Sindromul mortii subite a sugarului nu este in sine o tulburare a somnului, insa este una dintre principalele probleme care ii ingrijoreaza pe parinti in primele saptamani de viata ale nou-nascutului. Mai frecventa la bebelusii intre 2 si 4 luni, sindromul mortii subite a sugarului este decesul survenit in cazul unui bebelus sanatos, fara o cauza aparenta interna sau externa. Diagnosticul de realizeaza prin excluderea tuturor posibilelor cauze ale mortii.

Existenta acestui risc este motivul pentru care multi parinti prefera sa doarma in aceeasi camera cu copilul in primul an de viata si aceasta este de altfel si recomandarea specialistilor. In plus, este unul dintre motivele pentru care nu se recomanda ca bebelusii sa fie culcati pe burta, mai ales la varste mici cand nu se pot intoarce singuri de pe o parte pe alta sau pe spate atunci cand simt ca nu pot respira corect.

Cum linistim si adormim bebelusii

Parintii au un rol esential in procesul de adormire a bebelusului, fiindca in primele luni de viata copilul are nevoie de contact uman pentru a se linisti inainte de somn. Pentru bebelus, tot ceea ce se petrece in jurul lui este un mediu complet nou, la care trebuie sa se adapteze intr-un timp scurt. In ghidurile create special pentru parinti, abordam in detaliu tehnicile de linistire pe care le puteti incerca atunci cand bebelusul sufera din pricina colicilor, atunci cand implementati o noua rutina de somn sau atunci cand trebuie sa corectati un anumit obicei.

Iata insa in continuare care sunt principalele modalitati prin care va puteti calma bebelusul inainte de somn, pentru da adormirea sa fie rapida si lipsita de provocari.

Stimulii externi

Asa cum mentionam in sectiunile anterioare, este important sa controlati eficient stimulii externi din camera in care doarme bebelusul. Toti acesti stimuli va pot fi atat dusmani cat si aliati, in functie de cat de bine ii alegeti si aplicati.

Cel mai important mod prin care bebelusul poate fi linistit este prin craerea unui mediu care sa ramana neschimbat in fiecare zi si la fiecare episod de somn – patutul, salteaua, paturica, temperatura si lumina din camera.

Apoi, la acest mediu stabil pe care bebelusul il va asocia cu calmul si siguranta, puteti adauga stimuli controlati, care il pot ajuta sa se linisteasca: tinut in brate si leganat, lampi cu lumina difuza pentru perioada de pregatire a somnului, aparate de zgomot alb cu sunet de valuri, vant sau ventilator, povesti sau cantecele citite cu voca calda si usoara.

Asocierile de somn

Multe probleme de somn de care se lovesc parintii de-a lungul primelor luni de viata ale copiilor pornesc din cauza asocierilor de somn create incorect, care se dovedesc eficiente in unele cazuri dar care pot deveni o problema in altele. De exemplu, un bebelus care se obisnuieste sa fie adormit seara fiind leganat in patul parintilor si apoi mutat in patutul lui abia dupa ce adoarme, se va trezi in mijlocul noptii speriat de locul unde se afla si nu va putea adormi la loc decat daca este expus aceluiasi mecanism: luat in brate si leganat in patul parintilor, unde se simte in siguranta.

Trebuie sa fim contienti ca orice mic gest pe care il facem in mod repetat in programul bebelusilor nostri se va transforma in doar cateva zile intr-o asociere. De aceea este important sa cantarim cu atentie toate gesturile si sa construim o rutina care desi poata parea dificil de mentinut, ne va usura munca pe termen lung. De exemplu, obisnuiti-va sa adormiti bebelusul astfel incat in momentul in care adoarme, sa fie intotdeauna in patutul sau, chiar daca acesta se afla in aceeasi camera cu a parintilor. Puteti crea asocieri si pentru episoadele mai scurte de somn pe parcursul zilei, cum ar fi de exemplu o povestioara citita cu bebelusul in brate pe fotoliu, inainte ca acesta sa fie asezat in patut pentru somnul de dupa pranz. Veti observa dupa cateva zile ca bebelusul incepe sa dea semne de oboseala la doar cateva minute dupa ce ati inceput rutina simpla de a va aseza pe fotoliu cu o carte de povesti in mana.

Asocierea dintre alaptat si somn

Alaptatul este o practica extrem de sanatoasa, esentiala pentru dezvolarea bebelusilor. Cu toate acestea, poate sa interfereze cu programul de somn al bebelusului daca alaptatul in sine devine o tehnica pentru adormire. Daca, de exemplu, bebelusul nu poate adormi la loc in timpul noptii daca nu este alaptat, aceasta asociere poate deveni o problema pentru mama privata de somn pentru prea multe ore, pentru rutina de adormire a copilului si pentru maniera in care bebe se va raporta la orice trezire partiala.

Solutia nu este, desigur, sa renuntam la alaptat, ci sa schimbam modul in care bebelusul asociaza gestul in sine si sentimentul pe care il are la pieptul mamei cu adormirea. El trebuie sa inteleaga ca poate adormi in siguranta si singur, in patutul sau, nu doar la sanul mamei. Este un proces ce se dovedeste dificil pentru multe mamici, dar poate fi parcurs cu usurinta cu ajutorul unui consultant in somnul copilului, care sa faca tranzitia mai facila atat pentru bebelus, cat si pentru mama. Ghidurile noastre includ si o serie de sfaturi utile si usor de aplicat pentru intarcare.

Autolinistirea la bebelusi

Pe langa tehnicile de linistire care ii implica pe parinti, se recomanda ca bebelusul sa invete sa se linisteasca singur, un obicei care ii va fi util mai ales pe timpul noptii. Fiind obisnuit ca este in siguranta si fara parinti si ca se poate linisti cu ajutorul unor obiecte cu care doarme sau datorita mediului corect in care doarme, veti observa ca se trezeste in timpul somnului pentru 2-3 minute, dupa care se linisteste si adorme singur, fara sa fiti nevoiti sa interveniti.

Autolinistirea poate fi introdusa incepand cu varsta de patru luni, dupa ce in primele luni de viata se pune baza unui atasament pozitiv, sanatos si sigur prin parinti care sunt permanent langa bebelus atunci cand acesta are nevoie de afectiune, linistire sau reducerea unui disconfort.

Pozitiile de somn pentru bebelusi

Cel mai sigur mediu de somn pentru bebelusul tau este patutul sau, chiar daca  acesta este asezat in aceeasi camera cu a parintilor. Desi poate parea mai util si benefic pentru bebelus sa doarma in pat cu parintii, fiind alaptat si obisnuit sa adoarma la san, acest obicei nu este sanatos pe termen lung atat din punctul de vedere al asocierilor de somn cat si al sigurantei bebelusului in timpul somnului. Parintii pot plasa patutul copilului in apropierea patului lor, vizibil si dinspre usa camerei, astfel incat sa poata vedea bebelusul in orice moment al zilei sau noptii.

Patutul copilului trebuie sa aiba o saltea ferma, mai ales in primul an de viata, si sa fie umplut cu cat mai putine accesorii cu putinta: nu puneti perne, jucarii de plus sau paturi in patut, in afara asternutului cu care este invelit. Astfel de masuri reduc riscul accidentelor in timpul somnului, mentin temperatura corporala a bebelusului in limite normale, fara a il supraincalzi, si ii permit sa adoarma fara stimuli care il pot deranja.

La fel de importanta este si pozitia in care este asezat in pat bebelusul.

Pe spate – cea mai sigura pozitie de somn pentru bebelusi

In primele luni de viata, bebelusii trebuie sa fie asezati exclusiv pe spate, in patutul lor, pentru ca respiratia lor sa nu fie obstructionata. Aceasta pozitie de somn reduce si riscul de inecare in somn din cauza vomei sau salivei, si reduce riscul de moarte subita cauzata de asfixiere accidentala.

Cand pot dormi bebelusii pe burta sau pe o parte

Cand bebelusul incepe sa se intoarca natural in somn de pe o parte pe alta, si observam mai multe zile la rand ca se trezeste intr-o alta pozitie fata de cea in care l-am culcat, putem incepe sa il adormim si stand pe o parte.

Desigur, se aplica aceeasi regula de limitare a accesoriilor din patut care ii pot obstructiona caile aeriene si pe care bebelusul nu le poate indeparta de unul singur: paturi sau perne grele, ursuleti mari din plus, etc.

Pozitia de dormit pe burta este cea mai putin recomandata pentru bebelusi si este permisa doar atunci cand bebelusul se apropie de varsta de un an si coordonarea corpului in somn este mult mai eficienta. La aceasta varsta, observam si ca multi bebelusi imbratiseaza sau tin in pumn paturica cu care dorm sau anumite jucarii care ii linistesc, ceea ce inseamna ca au invatat sa isi coordoneze gesturile in timpul somnului si ca reactioneaza corect daca simt ca ceva nu este in regula.

Cum alegem patutul si salteaua pentru bebelus

Majoritatea solutiilor de patut si saltea pentru bebelusi pe care le gasim astazi in magazine sunt concepute astfel incat sa ne permita tranzitia la diferite categorii de varsta fara a achizitiona produse noi. Cu toate acestea, trebuie sa fim extrem de atenti in privinta alegerilor in special in primul an de viata, cand patutul bebelusului trebuie sa fie in primul rand sigur pentru acesta, dincolo de criteriile estetice sau financiare.

Patutul in care doarme nou-nascutul si bebelusul in primele luni de viata trebuie sa fie suficient de incapator incat sa existe spatiu liber intre copil si marginile sau grilajul patului. Se evita accesoriile care incarca excesiv patutul si pe care bebelusul nu le poate percepe, mai ales in primele luni de viata in care stimulii trebuie sa fie putini si alesi in mod corect. De exemplu, un nou-nascut nu poate vedea si percepe corect un carusel asezat deasupra capului sau, oricat de frumos si colorat ar fi acesta, din simplul motiv ca vederea sa nu este inca dezvoltata perfect.

Salteaua pentru patutul bebelusului trebuie sa fie ferma, iar corpul acestuia sa fie sustinut uniform, in pozitie dreapta, pe tot parcursul somnului. Salteaua ferma este obligatorie pentru reducerea riscului de asfixiere accidentala in somn. Acesta este de altfel si motivul pentru care se limiteaza accesoriile precum perne de protectie, jucarii din plus, paturi care nu sunt necesare. Salteaua trebuie sa fie pozitionata suficient de sus incat copilul sa poata fi asezat si ridicat usor din patut si sa poata fi vazut de catre parinti cu usurinta, de la orice nivel, dar suficient de jos incat copilul sa nu fie in pericol daca se rostogoleste in timpul somnului.

Mituri legate de somnul bebelusilor

Demontam impreuna cateva mituri legate de somnul bebelusilor, pentru a intelege mai bine cum sa evitam greselile ce ne pun bete in roate atunci cand ne dorim ca bebelusii nostri sa doarma bine, sa fie odihniti si veseli pe tot parcursul zilei.

Mitul 1: Bebelusul trebuie sa fie foarte obosit ca sa doarma bine

FALS: Un copil mai obosit nu doarme mai bine. Bebelusii au nevoie de somn indiferent cat sunt sau nu de obositi si programul lor de somn trebuie mentinut indiferent daca dau semne de oboseala sau nu. Un bebelus care da semne acute de oboseala si agitatie va adormi mult mai greu, fiind mai dificil de linistit, si va dormi mai putin si mai prost, din cauza faptului ca a fost stimulat excesiv.

Mitul 2: Nu este o problema daca in vacanta facem o exceptie si il culcam cu o ora mai tarziu

FALS: Rutina de somn a bebelusilor poate fi data peste cap foarte usor, mai ales in primele luni de viata cand somnul este oricum dezordonat. De exemplu, daca un copil de 5 luni sta treaz 30 de minute in plus intre ultimul somn de zi si cel de noapte, o sa adoarma mult mai greu daca se duce la culcare la ora recomandata. Iar cateva zile de astfel de exceptii pot sa strice munca depusa de-a lungul mai multor luni pentru stabilirea unei rutine sanatoase.

Mitul 3: Copilul meu e foarte agitat seara, sigur nu ii este somn si nu il fortez sa mearga la culcare

FALS: De foarte multe ori, un copil care pare activ seara poate fi un semn al nivelului crescut de cortizol, care ne spune ca de fapt copilul este excesiv de obosit si stimulat. Rutina de seara a bebelusilor trebuie mentinuta indiferent daca exista zice in care par mai obositi si zile in care par mai odihniti.

Mitul 4: Bebelusilor le este frica de intuneric

FALS: Cel mai simplu argument impotriva acestui mit este faptul ca bebelusii vin dintr-un mediu intunecos, burtica mamei, spatiul pe care le-au considerat cel mai sigur pana la venirea pe lume. Teama de intuneric nu exista in randul bebelusilor, ci este doar proiectia temerilor parintilor.

Mitul 5: Bebelusii care dorm in intuneric ziua confunda ziua cu noaptea

FALS: Bebelusii care dorm in intuneric nu fac asocieri eronate intre noapte si zi, ci doar asociaza faptul ca dorm atunci cand in camera este intuneric, indiferent daca dorm ziua sau noaptea. Astfel le este mai usor sa intre in starea de calm inaintea somnului si nu fac diferenta intre somnul de zi sau de noapte, dormind la fel de bine oricand au nevoie. Bebelusul este expus la lumina pe toata durata starii de veghe, cand mananca, se joaca sau petrece timp in bratele parintilor si va creste astfel cu un ceas biologic sanatos.

Mitul 6: Bebelusii dorm mai bine cu televizorul pornit

FALS: Nu trebuie sa confundam zgomotele albe, benefice pentru linistirea bebelusilor, cu zgomotele provenite de la televizorul pornit. In acest caz, sunetul nu este constant, de o frecventa joasa, si poate favoriza un somn agitat, cu treziri repetate. Am abordat pe larg acest mit in acest articol.

Toate aceste mituri, la fel ca multe altele, pornesc deseori din ingrijorarile parintilor pe baza experientelor celor din jur. Este absolut normal sa fim ingrijorati si sa ne dorim tot ce este mai bun pentru bebelusul nostru. Important este insa sa ne informam corect, din surse acreditate, si sa solicitam ajutorul specialistilor atunci cand nu suntem siguri ca interpretam corect mesajele sau cand nu gasim raspunsuri la intrebarile noastre. Serviciile de consultanta Somnic de pitic va sunt mereu la indemana, chiar si prin consultatii telefonice care va pot ajuta sa luati cele mai bune decizii pentru piticul familiei.