Publicat pe

Asocierile de somn pentru copilul de 1-3 ani

Toți bebelușii se trezesc în timpul nopții. Ca și noi, adulții, care ne trezim parțial/pentru intervale foarte scurte în timpul nopții. Diferența dintre noi și un bebeluș este că noi am învățat ce să facem ca să adormim imediat la loc. De cele mai multe ori, nici măcar nu ne amintim de aceste treziri parțiale.

Aceste treziri sunt perfect normale!

Diferența dintre un bebeluș care doarme toată noaptea și un bebeluș care se trezește des constă în ceea ce facem noi, părinții, atunci când se trezește copilul. Unii bebeluși își schimbă poziția, alții își strâng păturica în brațe, sau își freacă genunchii și adorm la loc, pe când alții plâng după ajutorul părinților, pentru a reuși să adoarmă din nou.

Copiii care plâng după ajutor sunt cei care au fost legănați, hrăniți sau plimbați ca să adoarmă. Dorința lor este legitimă, plânsul lor este justificat. Este singurul mod în care au fost adormiți până acum. Copilul care este legănat ca să adoarmă înțelege că, pentru a putea adormi, are nevoie să-l legene mămica. Aceasta este o asociere. Copilul nu cunoaște nicio altă modalitate de a adormi, și cel mai bun lucru pe care îl putem face este să începem să îi arătăm copilului că există mai multe opțiuni pentru a putea adormi.

Mai mult, imaginați-vă că, după ce ați adormit, cineva vă ia perna sau vă mută în altă cameră. Dacă adormiți într-un anumit mediu, în patul în care dormiți în fiecare noapte, vă așteptați să aveți același mediu în fiecare noapte, pe toată durata nopții. Dacă se schimbă ceva în acest mediu, cu siguranță o să vă deranjeze, o să vă treziți și nu o să puteți adormi la loc imediat. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă copilul adoarme la dumneavoastră în brațe, legănat, hrănit sau plimbat și, la prima trezire parțială, este în alt loc.

Aspectele asociate somnului cauzează cele mai multe probleme de somn la vârsta aceasta.

Avem două tipuri de asocieri cu somnul: cele care sunt controlate de părinți și cele care sunt controlate de copil. Cu cât creăm mai multe asocieri cu somnul care pot fi controlate de copil, cu atât îi va fi mai ușor să se calmeze și să adoarmă din nou, bucurându-se de o senzație de securitate și confort.

Aspecte asociate somnului controlate de părinți:

  • Hrănirea copilului ca să adoarmă
  • Legănatul sau plimbatul copilului ca să adoarmă
  • Mami sau tati se întind în pătuț lângă copil până adoarme
  • Copilul este ținut în brațe ca să adoarmă
  • Vă plimbați cu mașina până adoarme copilul

Aspecte asociate somnului controlate de copil:

  • Ține sau strânge în brațe un obiect preferat
  • Bâiguiala
  • Sacul de dormit al copilului
  • Utilizarea unei suzete
  • Zgomotul alb
  • Camera întunecoasă

Ce puteți face:

  1. Creați o modalitate respectuoasă prin care vă ajutați copilul să adoarmă, fără a vă strecura sau a-l păcăli să adoarmă. Vom discuta mai în detaliu anumite tehnici pe care le puteți aplica, însă, mult mai important decât tehnicile, este să începeți să tratați copilul ca pe o persoană care nu dorește să fie mințită sau păcălită, ci se așteaptă la onestitate și apreciază corectitudinea și respectul. Veți fi cel mai bun lucru pe care îl puteți face atunci când încercați să îi ajutați să învețe aspectele pozitive asociate somnului. Copiii se simt în siguranță atunci când simt că părinții lor sunt lideri, când se simt suficient de încrezători pentru a se relaxa și singuri. Copiii ar trebui să fie în același loc în care erau atunci când au adormit.
  2. Asumați-vă o singură metodă pe care vreți să o folosiți pentru a elimina treptat toate aspectele negative asociate somnului. Aspectele asociate somnului încep să influențeze calitatea și cantitatea somnului după 8 săptămâni. Factorii esențiali pentru eliminarea aspectelor asociate somnului (cele care nu țin de controlul copilului) sunt consecvența, perseverența și menținerea aceluiași comportament de fiecare dată când doarme – și ziua, și noaptea. Copiii adoră rutina și tiparele. Atunci când sunt nesiguri sau când doriți să le modificați un obicei, trebuie să fiți încrezători și să faceți același lucru, de fiecare dată, chiar și la 2-3 săptămâni după ce credeți că au eliminat o asociere negativă.
  3. Puteți continua alăptatul, întrerupând asocierea dintre hrănire și somn. Alăptatul este miraculos, și va rămâne astfel cât timp dumneavoastră, ca mamă, decideți să continuați. Nu este necesar să opriți alăptarea copilului pentru a-i îmbunătăți somnul. Singura provocare pentru copil este că adoarme în timp ce mănâncă și, la prima trezire parțială, sânul nu mai este acolo. Prin urmare, obiectivul aici este să separați mâncatul de momentul în care adoarme. Puteți începe alăptatul la începutul rutinei, și menține ultima parte a rutinei asociată cu alte activități, de exemplu spuneți „somn ușor“ unor jucării de pluș, activați zgomotul alb sau cântați ceva cu copilul în brațe (nu până când adoarme). Chiar dacă la început pare imposibil, copiii tind să reacționeze la schimbări mult mai bine decât credem noi. În primele 1-2 zile vor avea o reacție intensă/vor fi frustrați, iar apoi se vor simți din nou confortabil dacă părinții au încredere că ceea ce fac este ceea ce trebuie pentru somnul copilului.

Asocierile cu somnul controlate de părinți devin o problemă numai dacă, după vârsta de patru luni, copilul încă are nevoie de foarte mult ajutor pentru a adormi, a rămâne adormit și a menține un program adecvat vârstei. Dacă copilul adoarme ținându-vă de mână, nu se trezește mai mult de 2-3 ori pe noapte, se liniștește rapid atunci când se trezește noaptea și menține un somn sănătos ziua, atunci nu trebuie să întrerupeți această asociere. Din păcate, însă, majoritatea copiilor care au nevoie de o asociere cu somnul controlată de părinți vor dezvolta, mai devreme sau mai târziu, probleme de somn.

Documente incluse in pachet